CUPRINS - Universitatea George Bacovia

Natalia Raischi4,7% faţă de anul 2000, iar ponderea în totalul importurilor a crescut de la 6,3% înanul 2000 până la 12,6% în anul 2003. Ar fi salutabil faptul dacă s-ar mări importulde materie primă pentru industria uşoară, dar cota importului creşte din contulproduselor finite. Trebuie menţionat, că mai există şi un alt import – clandestin,care nu achită taxe şi impozite şi alcătuieşte 60-70% din vânzările la unelecategorii de mărfuri. Ţările cu o economie dezvoltată folosesc pârghiile vamalepentru protejarea producătorilor săi autohtoni. Aşa, pentru exportul în ComunitateaEuropeană a mărfurilor provenite din statele CSI, există restricţii pentru 34 tipuride articole. Ele cuprind 100% tipurile de articole textile, 90% tipuri de confecţii şitricotaje. Iar la noi acasă practic are loc procesul de eliberarea a pieţei internepentru producătorii străini. Cu regret constatăm, că consumatorii apreciazămărfurile de import ca fiind de o calitate mai superioară. Acest stereotip ce s-aformat încă în timpurile sovietice, când în ţară se importau mărfurile producătoriloroccidentali cu renume mondial, astăzi nu poate fi transpus la acele mărfuriimportate din Turcia, China, India. Dar anume ele astăzi deţin cota cea mai mare înimportul confecţiilor şi tricotajelor.Rezervele consumatorilor faţă de produsele indigene nu sunt întemeiate.Întreprinderile s-au modernizat, au performanţe tehnologice, lucrează înpermanenţă asupra programului său de activităţi şi portofoliului de produse. Înacest context, un rol deosebit în formarea imaginii întreprinderilor în masaclientelei îi revine publicităţii. Dar publicitatea astăzi costă scump. Trebuieelaborate un şir de facilităţi pentru producătorii autohtoni, ca să-şi promovezemărfurile sale pe piaţa republicii. Mărfurile autohtone merită aceasta.În favoarea acestei afirmaţii vorbeşte şi noul mod de colaborare cuinvestitorii străini a producătorilor de tricotaje, bazate pe principiul lohn-ului. Aşapartenerii străini aduc materia primă, modelele sale, iar producătorii autohtonifabrică tricotaje, care sunt expediate comandatarului. Pentru lucrul îndeplinitcomandatarii, în mare parte, se achită cu materie primă, materiale, astfel oferindposibilitate întreprinderilor să-şi asigure circuitul tehnologic şi fabricarea demodele proprii. Aşa astăzi conlucrează toate întreprinderile de tricotaje dinrepublică: S.A. „Rada” din Bălţi lucrează cu parteneri germani; S.A. „Tricon” dinCahul lucrează cu parteneri italieni; S.A. „Stil” din Soroca lucrează cu parteneri dinSUA. Acest mod de conlucrare oferă producătorilor anumite avantaje. În primulrând întreprinderile se asigură cu materie primă, fără a avea mijloace circulante. Înal doilea rând, producătorii autohtoni au posibilitatea să studieze şi să sepregătească pentru cucerirea de pieţe noi fără cheltuieli suplimentare. În al treilearând, întreprinderile au posibilitatea să se familiarizeze cu noile tehnologii, săaplice mecanismele de asigurare a calităţii produselor conform standardelorinternaţionale de calitate seria ISO 9000. În al patrulea rând, s-au rezolvat uneleprobleme sociale cum ar fi reducerea şomajului în rezultatul încadrării muncitorilorîn activitatea de producere.Modul acesta de conlucrare nu are efecte negative nici asupraîntreprinderilor, nici a economiei în ansamblu şi reprezintă o formă de atragere a442