CUPRINS - Universitatea George Bacovia

Toader Gherasimexecute paralel cu operaţiile din programul parţial deja stabilit. Pentru aceasta sedetermină mai întâi suma, de asemenea ponderată, a duratelor operaţiilorindependente neincluse în program (ponderile calculându-se şi în acest caz înfuncţie de probabilităţile apariţiei, din cauze obiective sau subiective, a unorîntârzieri în executarea operaţiilor), sumă a cărei mărime se compară cu durataprogramului parţial de desfăşurare a procesului (la care s-a adăugat durataoperaţiilor intercalate). În funcţie de durata cea mai mare rezultată din comparaţie,se stabileşte momentul finalizării procesului. Odată fixat acest moment, întocmireaprogramului parţial de execuţie a operaţiilor independente se face în funcţie derezervele de timp ale acestor operaţii, prin rezervă de timp a unei operaţiiînţelegându-se intervalul de timp a cărui primă extremă este marcată de momentulînceperii execuţiei sale, iar cea de-a doua de momentul cel mai târziu de începere,care mai face încă posibilă respectarea termenului de finalizare a procesuluiconsiderat (în ipoteza eliminării tuturor celorlalte aşteptări în fluxul de desfăşurarea acestuia). Rezerva de timp a unui proces este rezerva de timp a primei saleoperaţii.Astfel, selectând două operaţii oarecare i şi j, din categoria celorindependente, notând cu r ij rezerva de timp a operaţiei j, care apare atunci când seexecută întâi operaţia i şi apoi operaţia j, iar cu r ji rezerva de timp a operaţiei i, careapare atunci când se execută întâi operaţia j, se identifică apoi alte două operaţii, săzicem k şi l 1 , pentru care:ril= min r şi r = max rjijkijji.Ori de câte ori r il ≥ r ki sau r il > 0, se preferă ca prima operaţie aprocesului operaţia i, deoarece în felul acesta nici o altă operaţie l nu va intra înîntârziere. Dacăr il < r ki sau r il ≤ 0 , atunci se programează întâi operaţia k.Principiul care trebuie respectat în astfel de situaţie este următorul: dacăprin programarea unei operaţii i, în cadrul unui loc de muncă dat, o altă operaţieintră în întârziere, atunci se va programa în locul operaţiei i operaţia care ar intraîn întârziere.La fel se procedează cu operaţiile independente care se execută în incintafiecărui loc de muncă, obţinându-se programul complet de desfăşurare aprocesului.Pentru uşurarea determinărilor, operaţiile succesive care se execută încadrul aceluiaşi loc de muncă se pot considera subprocese, iar prin aplicareaprocedeelor de programare, în loc să se lucreze cu operaţii, se operează cusubprocese.1Operaţiile de tipul i, j, k, l sunt operaţii ce se execută în cadrul aceluiaşi loc de muncă.332