CUPRINS - Universitatea George Bacovia

Despre postmodernism: întemeiere culturală şi reconsiderări socialestudiu 4 al autoarei Angela Botez este dedicat şi conturării coordonatelor pe care s-aefectuat trecerea (mai ales în filosofie şi în ştiinţă) de la modernitate, ca patterncultural, la noua paradigmă postmodernă. Schimbările ce pot fi invocate sunt celede la raţionalitatea unică la relativismul contextual, de la esenţialism în structuracunoaşterii şi a comunicării la fluidizarea graniţelor între domenii şi înlăturareadogmelor de orice natură, de la istorismul progresist la concurenţa multiculturală.E adevărat că o astfel de enumerare presupune o perspectivă foarte abstractă, dar eanici nu impune căutarea referinţei punctuale a fiecăruia dintre termeni. Scopul eieste mai ales acela de a supune atenţiei o anumită orientare generală – trend – pecare încercă să o inducă, de a sugera o oarecare schimbare de direcţie întremodernitate, cu idealurile ei de cunoaştere ultimă şi unitară, cu modele explicativeconstruite în jurul unei viziuni unice, atotcuprinzătoare, şi postmodernitatea uneilumi „solubile” şi divizate, a cărui dezvăluire se face fragmentar, şi presupunândrecunoaşterea pluralităţii.Postmodernismul este cel ce găzduieşte revolta minorităţilor sociale şiculturale, a categoriilor marginale sau defavorizate care îşi suscită din ce în ce maimult „dreptul” la drepturi. Într-o astfel de epocă, în care alternativele culturale,religioase, politice sau chiar sexuale trebuie aşezate pe poziţii de egalitate, ar trebuisă devină aproape imposibilă dezvoltarea totalitarismelor, cu tendinţa lor de a„răpi” voinţa, dacă nu liberă, cel puţin liberală a individului, pentru a o pune înslujba unei raţiuni aşa-zis „superioare”, şi cu viziunea lor integratoare ce genereazăsistemul perfect organizat care apoi să asigure cadrul potrivit trecerii către NoulOm sau către o rasă superioară.1. Controverse culturale asupra postmodernismului. În prim plan5plasez aici „chestiunea postmodernă” . Expresia este deja un loc comun şi se referăla o controversă amplă stârnită de producerea unor teorii asupra prezentului dinperspectivă filosofică. Rândurile ce urmează vor fi dedicate unei sumare prezentăria părţii de început a acestei dezbateri, şi priveşte pe cei mai importanţi trei autoricare au luat parte la ea: Jean-François Lyotard, Jürgen Habermas şi Richard Rorty.Scopul propus prin stabilirea unor prime date ce au însoţit constituirea conceptuluide pomo, este acela al unei definiri constructive, al înţelegerii date de urmărireapresupoziţiilor şi a „predispoziţiilor” ce au conturat un astfel de parcurs.4 Articolul „Între modernitate şi postmodernitate”, publicat în Revista de filosofie, nr. 5-6/2003, pp.621-6425 În postfaţa la volumul lui Jean-François Lyotard, Postmodernismul pe înţelesul copiilor,Corespondenţă 1982-1985, Cluj: Biblioteca Apostrof, 1997, a cărui traducere o asigură,Ciprian Mihali aminteşte într-o notă de subsol de reperele temporale ce corespunddiferitelor luări de poziţie ce alcătuiesc această controversă filosofică.393