CUPRINS - Universitatea George Bacovia

Gheorghe RobuTextul legii este fără echivoc şi nu ne rămâne decât să constatăm că estevorba despre acele probleme care privesc interesele colectivităţilor pe care lereprezintă administraţia publică locală [art. 3 alin.(1) din Legea nr. 215/2001].Întrucât consiliile locale şi judeţene au o competenţă generală în rezolvareaproblemelor de interes local, dreptul lor de reglementare primară în sfera acestorprobleme este recunoscut de lege, în mod implicit. Exced competenţei lor dereglementare primară numai acele probleme date de lege în competenţa altorautorităţi publice [art. 38 alin. (1) din Legea nr. 215/2001].Sub aspectul competenţei teritoriale, autorităţile administraţiei publicelocale nu pot adopta acte valabile decât în limitele teritoriului unităţiloradministrativ-teritoriale în care funcţionează.a. Referitor la conformitatea actelor de autoritate ale consiliilor locale şijudeţene cu conţinutul legii, precizăm că această condiţie de valabilitate presupuneexistenţa unei reglementări a domeniului în care intervine actul administrativ,printr-o lege sau printr-un alt act normativ cu forţă juridică superioară. A fi înconformitate cu conţinutul legii, înseamnă a fi în concordanţă cu ipoteza, dispoziţiaşi sancţiunea normei juridice care necesită, pentru aplicarea ei, reglementări dedetaliu, printr-o hotărâre a autorităţilor administraţiei publice locale.Prin urmare, printr-un act de autoritate al administraţiei publice locale nuse poate prevedea că se aplică anumite sancţiuni prevăzute de lege sau în alte limitedecât cele legale, întrucât administraţia publică nu se poate pronunţa afirmativ saunegativ în legătură cu o dispoziţie legală, pe care are obligaţia de a o pune înaplicare.b. Conformitatea cu scopul legii vizează concordanţa actului administrativcu rezultatul urmărit de norma juridică care reglementează, de principiu, domeniulde relaţii sociale ce necesită noi reglementări de nivel local sau cu principiilegenerale ale dreptului, când în domeniul respectiv nu există o reglementareprimară.Depăşirea scopului legii sau, altfel spus, excesul de putere atrage nulitateaactului respectiv care poate fi constatată de instanţa de contencios administrativ lacererea oricărei persoane interesate.Dimpotrivă, aprecierea oportunităţii actelor administrative nu este decompetenţa justiţiei care poate examina actul administrativ numai sub aspectullegalităţii lui, inclusiv pentru conformarea acestuia scopului legii. Astfel, o hotărârea consiliului judeţean prin care s-au atribuit denumiri noi pentru un număr preamare de străzi, nu poate fi anulată pe motivul că punerea în aplicare a aceleihotărâri necesită anumite eforturi financiare şi materiale sau că ar avea ca urmareschimbarea actelor de identitate ale unor cetăţeni.În schimb, atribuirea aceleiaşi denumiri mai multor străzi din aceeaşilocalitate sau atribuirea unor denumiri formate din numele unor consilieri localireprezintă un exces de putere al administraţiei prin denaturarea scopului legii, ceeace determină nulitatea hotărârilor respective.182