CUPRINS - Universitatea George Bacovia

Metode de programare a activităţilor tehnice în staţiile feroviareAtunci când operaţiile independente se pot executa simultan în cadrulunuia sau mai multor locuri de muncă, momentul finalizării procesului se va stabiliîn funcţie de durata programului parţial (d p’ ).În programarea activităţilor tehnice ale staţiilor feroviare, respectiv înstabilirea succesiunii şi simultaneităţii executării operaţiilor oricărui proces,precum şi în determinarea duratelor totale de execuţie, foarte utile sunt şidiagramele Gantt. Bazându-şi construcţia doar pe o axă a timpului, prinintermediul acestora se marchează prin bare, având lungimile proporţionale cuduratele de execuţie ale operaţiilor, momentele de începere şi de încheierecorespunzătoare fiecărei operaţii. Durata totală a procesului se determină măsurândpe axa timpului mărimea intervalului dintre momentul începerii primei operaţii şimomentul finalizării ultimei operaţii.Modalităţile de întocmire şi formare de prezentare a acestor diagrame suntchestiuni îndeobşte cunoscute şi de aceea nu vom mai insista asupra lor.Pentru a pune în evidenţă succesiunea operaţiilor şi fazelor din care estealcătuit un proces de prelucrare a trenurilor, pe categorii de executanţi, de linii şi deinstalaţii, se pot utiliza cu rezultate foarte bune graficele activităţilor multiple, acăror construcţie se bazează pe aceleaşi informaţii pe care se bazează şi diagrameleGrantt.Aceste grafice ne oferă imaginea structurii timpului de lucru alexecutanţilor şi a timpului de ocupare a liniilor şi instalaţiilor, servind la găsireasoluţiilor de eliminare a timpilor de aşteptare şi de creştere a gradului de ocupare alucrătorilor, liniilor şi instalaţiilor. Întocmindu-se atât pentru situaţia existentă, câtşi pentru cea îmbunătăţită, graficele activităţilor multiple pot fi folosite şi ca2instrumente de programare a activităţilor tehnice din staţii .Metoda drumului critic, având un conţinut ceva mai complex, face partedin categoria procedeelor moderne de stabilire a succesiunii optime a operaţiilor şifazelor unui proces tehnologic, conducând la minimizarea duratei acestuia.Bazându-se pe o serie de grafuri care prezintă modul de desfăşurare în timpa unor activităţi, folosind una din variantele în care este cunoscută (CMP, PERT,MPM), această metodă ne permite trecerea de la o variantă la alta, din ce în ce maiperfecţionată, de executare în timp a lucrărilor din staţii, în aşa fel încât în final, încontextul condiţiilor concrete de dotare cu mijloace de producţie şi forţă de muncă,se ajunge la soluţia căreia-i corespunde cel mai mic timp de executare a acestorlucrări, respectiv cel mai mic cost.Pentru atingerea unor obiective similare se mai pot folosi şi alte metodecare fac apel la teoria grafurilor, de asemenea prezentate pe larg de literatura în2Detalii în legătură cu conţinutul, modul de întocmire şi de utilizare a acestor grafice găsimîn lucrarea coordonată de Hidoş, C., Isac, P., Studiul muncii, Editura Tehnică, Bucureşti,1971, vol. II, p. 99 – 105.333