CUPRINS - Universitatea George Bacovia

Limite ale productivităţii muncii în unităţi fiziceM==∑i∑i( qi( q∑ic∑cmmbcibckibcnkbcn) kib) kib+ t∑c+ t(cN∑acNkacacnkkacniakNm+ t100iaNm+100∑c∑cMMacackkMcnMcnkikMiMNm+ t100Nm+100∑cc∑T kccT kTcnTcnkkiiTT),=în care:Nac- numărul lucrătorilor auxiliari de calificare c; T ac cmaiştri, respectiv de personal tehnic şi administrativ de calificare c;M , - numărul dek , k , k , k -coeficienţi de transformare a muncilor de diverse intensităţi ale muncitorilor de bază,lucrătorilor auxiliari, maiştrilor şi personalului tehnic-administrativ în muncă deintensitate medie; k , k , k , k - coeficienţi de transformare a muncilor debcnacnMcnTcncalificare c aferente muncitorilor de bază, lucrătorilor auxiliari, maiştrilor şipersonalului tehnic-administrativ în muncă simplă (necalificată).În consecinţă, productivitatea fizică a muncii ar trebui determinată pe seamaunei relaţii perfecţionate de forma:ibiaiMiTWi M[ qi+ qn(1 − g ) ]i 0 f+ qi 0 ngi 1 fki is=NmNmqi∑ ( mbck ) (ibcnki+ t Nb ∑ ackacnki+ Ma ∑ ackMcnki+M100100ccc∑cT kcTcnkiT)Determinată în acest mod, evident că ea exprimă productivitatea munciinecalificate de intensitate normală.Bibliografie:1. Manoilescu, M.: Forţele naţionale productive şi comerţul exterior. Teoriaprotecţionismului şi a schimbului internaţional, Editura Ştiinţifică şiEnciclopedică, Bucureşti, 19862. Gherasim T., Zaiţ D.: Eficienţa sistemelor de producţie, Editura Universităţii„Al. I. Cuza”, Iaşi, 1992105