CUPRINS - Universitatea George Bacovia

Simina Mastacansex feminin prin constrângere cu act sexual de orice natură cu o persoană de sexdiferit sau de acelaşi sex prin constrângere.Dacă legea nu trasează decât un cadru general, ea fiind în mod necesarlacunară, dreptul, ca noţiune generală, nu trebuie să cunoască goluri sau lacune 23 .În acest fel, se poate spune că regula de drept nu are semnificaţii, ci numaiîntrebuinţări în context. În acest fel, actul jurisdicţional devine un act de libertate:„Actul jurisdicţional este, în acelaşi timp, un act de aplicare, de interpretare şi decreare a dreptului, pentru că el este totodată un act de combinare a diferitelorsemnificaţii, un act de libertate şi de alegere” 24 . E un act prin care devine posibilăacoperirea distanţei - necesară - care există între regula de drept şi aplicarea ei.Vagul, imprecizia, lacunele din drept, nesocotind regula „clarităţii” textului25de lege, sunt creatoare de implicit, indispensabil funcţionării justiţiei .Sunt necesare preocupări de constituire aunei ecologii juridice,fundamentată pe flexibilitatea limbii şi pe capacitatea de interpretare ajudecătorului.Prin caracteristicile pe care le-am enumerat, este evident faptul că limbajuldreptului trebuie să reconcilieze unele tendinţe uneori divergente, cum ar fi celeîntre tradiţie şi inovaţie, între naţional şi universal, între caracterul popular şi celtehnic. Toate aceste probleme se acutizează în momentul traducerii, pentru căarmonizarea nu se realizează numai între cele două limbi, ci şi între două culturidiferite, două mentalităţi, două stiluri şi două realităţi sociale diferite. Mai mult,traducătorii trebuie să fie atenţi nu numai la ceea ce textul legii spune în modexplicit, ci şi la ceea ce se spune implicit, prin diferite procedee. Aşadar, dinpunctul nostru de vedere, cea mai mare dificultate a traducerii în drept este dată dedescifrarea codurilor şi simbolurilor juridice dintr-o limbă şi recodificarea lor înlimba-ţintă.În noua configuraţie politică şi culturală a Europei, problema traduceriitextelor de lege necesară pentru unificarea legislativă în Uniunea europeană amobilizat, de ceva timp, juriştii şi lingviştii atât de pe continentul nostru, cât şi dinţări, precum Canada, pentru care traducerea legilor nu este o îndeletnicire recentă.În Franţa, de exemplu, s-au creat centre internaţionale specializate. Centrulinternaţional de common low în limba franceză, nu e decât un exemplu deorganism care, prin colaborările cu Centrul de traducere şi terminologie juridică dela Universitatea din Moncton îşi propune să ofere ocazia specialiştilor în dreptcomparat şi limbaj juridic din diferite ţări francofone să se reunească şi să iniţieze23 Cf. Legros Robert, „L’Intreprétation en droit pénal”, în Le problème des lacunes endroit, studii publicate de Chaïm Perelman, 1968, p. 36624 Ibid., p. 188 (t.n.)25 Este şi concluzia lui Chaïm Perelman, care vede în folosirea noţiunilor vagi o posibilitatede depăşire a nivelului explicit al legii. Astfel, lacunele ar avea menirea să permităjudecătorului să extragă acele reguli de drept care nu sunt explicit formulate în textullegii, în Le problème des lacunes en droit, „Synthèse”, p. 542386