CUPRINS - Universitatea George Bacovia

Larisa Şavgaorientează spre durata programelor de 4-5 ani şi structurarea învăţământuluisuperior pe două cicluri şi modul de atribuire a calificărilor, titlurilor, subscrisacestor nivele, care este diferit de cel existent în ţară. Actuală este această funcţie şipentru instituţiile de învăţământ, deoarece anume aici sunt concentrate resurseleprincipale ce participă în formarea şi asigură creşterea calităţii activităţiieducaţionale.Motivarea, integrând forţele motrice interne şi externe, orienteazăactivitatea educaţională la realizarea obiectivelor subscrise fiecărui nivel dinînvăţământ. Motivarea pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior la nivelnaţional, ar însemna, în primul rând, creşterea potenţialului intelectual al societăţiişi profesional al angajaţilor, care apare ca factor strategic în evoluţia socialeconomicăa ţării, precum şi justificarea că resursele investite în învăţământ au fostutilizate eficient. Sistemul motivării pentru calitate în cadrul instituţiei deînvăţământ se construieşte pe interdependenţa dintre intrările sistemului →cheltuielile (efort, resurse) → ieşirile → nivelul satisfacţiei şi orientează sprecreşterea performanţelor angajaţilor. Deşi, motivaţia contribuie la obţinereaperformanţei relaţia nu este unu-la-unu din cauza intervenţiei altor factori.Important este de a respecta raportul efort-recompensă, însă în sistemul educaţionalactual decalajele sunt substanţiale.Controlul conceput tradiţional ca procesul determinării, evaluării şiinformării despre devierile valorilor reale de la cele planificate, aplicativ laînvăţământ actualmente se substituie cu o categorie nouă monitoring al calităţii, ceintegrează obiectivele de analiză, evaluare şi previziune. Prin activitatea demonitoring se oferă posibilitatea organizării relaţiilor reversive complexe însistemul de calitate al învăţământului. Datorită funcţiilor subscrise monitoringului(calimetrică, de observare, managerială, de previziune, informaţională, socială) şiariei de acoperire (toate nivelele de organizare şi management al învăţământulsuperior), prin intermediul monitoringului se obţin informaţii ample despre calitatepe „traseul” formării şi creşterii ei, iar în această bază se pot oferi decizii orientatespre obţinerea excelenţei şi performanţei de calitate.Monitoringul spre deosebire de control (care se concentrează ponderentasupra evaluării şi fixării rezultatelor finale sau pe etape), are o mai mare valoareaplicativă deoarece, precum am menţionat, integrează funcţii mai complexe, cepermit nu numai de a evalua, dar şi a modela calitatea, corectând pe parcursacţiunile de obţinere a parametrilor modelului.La nivel de instituţie de învăţământ rezultate superioare de calitate se potobţine prin implementarea sistemelor de asigurare şi management al calităţii,apreciate ca un domeniu prioritar în creşterea calităţii.Asigurarea calităţii în învăţământul superior implică activităţi complexeşi sistematice de evaluare şi prognozare a calităţii învăţământului superior (carezultat, ca proces, ca sistem educaţional) la toate nivele ierarhice (de la celinstituţional pînă la cel naţional) şi în structura tuturor componentelor ce oconstituie (modelul structurii calităţii).252