Bateria-de-teste-psihologice-de-aptitudini-cognitive-manual-utilizare-min

Abilitatea Generală de învăţare - Interferenţă Cognitivă
3.6. MANUALUL TESTUL DE INTERFERENŢĂ COGNITIVĂ
3.6.1. INTRODUCERE
Conceptul de interferenţă a jucat un rol important în abordarea psihologică
a diferitelor fenomene psihice, timp de mai bine de 100 de ani, primele
probe de evaluare ale acesteia fiind elaborate în secolul al XlX-lea
(MacLeod & MacDonald, 2002).
Interferenţa se referă la scăderea performanţelor în diverse sarcini de
lucru ca urmare a intervenţiei unor informaţii sau comportamente
nerelevante în raport cu acele sarcini. Rezistenţa la interferenţă este
abilitatea de a face abstracţie de aceste informaţii sau aspecte
nerelevante, obţinând performante crescute în sarcina curentă
(Dempster & Corkill, 2000)-
Informaţia nerelevantă poate afecta în mod semnificativ procesul de
învăţare şi este o cauză majoră a uitării (Dempster & Brainerd, 1995).
Studii recente focalizate pe procesele psihice complexe, cum sunt atenţia
selectivă, comprehensiunea, raţionamentul, retenţia şi reamintirea, arată că
interferenţa este implicată în toate aceste aspecte ale vieţii psihice
(Dempster & Corkill, 1999).
Datele de cercetare actuale privind interferenţa se împart în două mari
categorii:
a) Date obţinute pe subiecţi cu diverse tulburări pun în evidenţă scăderi
ale capacităţii de rezistenţă la interferenţă în anumite forme de
patologie (tulburări afective, tulburări alimentare, tulburări atenţionale,
schizofrenie, leziuni la nivelul cortexului prefrontal, afazii etc.) (MacLeod
& MacDonald, 2000).
b) Date obţinute pe subiecţi nonclinici care indică faptul că rezistenţa la
interferenţă reprezintă un factor important în cadrul abilităţilor cognitive
105