Bateria-de-teste-psihologice-de-aptitudini-cognitive-manual-utilizare-min

Capacitatea Decizională
Validitatea relativă la criteriu şi validitatea discriminativă
Pentru studierea validităţii relative la criteriu am utilizat metoda grupurilor
criteriu. Din acest eşantion s-au ales două loturi criteriu pe baza ocupaţiei,
într-un prim lot au fost incluse persoanele care au o ocupaţie ce presupune
o serie de atribuţii decizionale (manager, ofiţer, administrator, economist,
cadru didactic, contabil) (N=250), iar în cel de-al doilea lot au fost incluse
persoane ale căror ocupaţii nu presupun cu necesitate atribuţii decizionale
(muncitor, electrician, asistent medical, educator) (N=329). Ipoteza
specifică este că media obţinută la testul de decizie de persoanele a căror
ocupaţii presupun o serie de atribuţii decizionale va fi semnificativ mai
ridicată comparativ cu media scorurilor obţinute de persoanele a căror
ocupaţie nu presupune cu necesitate atribuţii decizionale. Rezultatele
obţinute sunt prezentate în tabelul 10.1.
Tabelul 10.1.
Validitatea discriminativă a Testului de Capacitate Decizională.
Grupul de
Media
Ab.
N
Val.
Semnif.
ocupaţii
Std.
F
Suuiul total la scala
Cu atribuţii
5,20
2,22
250
45,01
0,000
de decizie
decizionale
Fără atribuţii
4,03
1,93
329
decizionale
Indicele de indecizie
Cu atribuţii
0,33
0,54
250
3,80
0,042
decizionale
Fără atribuţii
0,20
0,68
329
decizionale
După cum se observă, ipoteza noastră se verifică, media scorurilor obţinute
de primul lot de subiecţi este semnificativ mai ridicata comparativ cu media
scorurilor obţinte de cel de-al doilea lot de subiecţi. Deducem că scala are
o validitate de criteriu adecvată.
Analiza cercetărilor care au abordat problematica diferenţelor
interindividuale în ceea ce priveşte raţionalitatea decidenţilor relevă
diferenţe semnificative ale criteriului (raţionalitatea) în funcţie de nivelul de
şcolarizare, precum şi o corelaţie semnificativă a raţionalităţii cu vârsta
(Stanovich, 1999). Am studiat şi acest aspect al validităţii aplicând testul de
305