Bateria-de-teste-psihologice-de-aptitudini-cognitive-manual-utilizare-min

Aptitudinea Spaţială
Capitolul 6
APTITUDINEA SPAŢIALĂ. MANUALELE TESTELOR
INTRODUCERE
Evaluarea aptitudinilor spaţiale poate fi identificată în timp o dată cu
începuturile testării inteligenţei (Binet & Simon 1905). Ca aptitudine
cognitivă este adesea o componentă principală a bateriilor de teste
psihologice de aptitudini sau a modelelor inteligenţei (Guilford, Fruchter &
Zimmerman, 1952). O serie de studii privind structura cognitivă o consideră
parte a inteligenţei spaţial-kinestezice (Gardner, 1983).
Aptitudinile spaţiale reprezintă capacitatea de a genera, reţine şi
transforma imagini vizuale abstracte (Lohman, 1979).
Studiile de metaanaliză indică faptul că aptitudinea spaţială nu este o
aptitudine generală (omogenă), ea putând fi divizată în următoarele
componente (Linn & Peterson, 1985):
1. Relaţii spaţiale - această componentă este cel mai bine pusă în
evidenţă în sarcinile care necesită transformarea imaginilor. Sarcinile
de rotire satisfac această condiţie.
2. Orientare spaţială - această componentă se referă la capacitatea unei
persoane de a-şi imagina cum ar arăta un câmp perceptiv dintr-o altă
perspectivă. în sarcinile de orientare spaţială, subiectul e solicitat să
analizeze diferite aspecte ale unui spaţiu schimbându-şi punctul de
vedere.
3. Generarea de imagini mintale prin compunerea altora - această
componentă implică analiza unui câmp perceptiv complex şi
combinarea imaginilor mintale astfel obţinute. Imaginea mintală este o
reprezentare cognitivă care conţine informaţii despre forma şi
configuraţia spaţială (poziţia relativă) a unei mulţimi de obiecte, în
absenţa acţiunii stimulilor vizuali asupra receptorilor specifici (Miclea,
1994).
195