Bateria-de-teste-psihologice-de-aptitudini-cognitive-manual-utilizare-min

Capacitatea Decizională
în această situaţie răspunsul considerat corect este răspunsul a), în
concordanţă cu observaţia că probabilitatea prezenţei unei singure
caracteristici (aceea de a fi om) este mai ridicată comparativ cu aceea a
unei conjuncţii de caracteristici (un om peste 50 de ani).
Ponderea pe care o au în varianta finală a testului itemii ce provin din
transformarea unor sarcini din această categorie de biasări decizionale
este mult mai ridicată comparativ cu ponderea itemilor inspiraţi din alte
tipuri de biasări. Argumentele pentru această pondere sunt următoarele:
• Itemii presupun existenţa unui răspuns logic sau probabilistic corect şi
prin urmare modalitatea lor de cotare se înscrie în principiul general de
cotare a testului;
• Valoarea discriminativă a itemilor şi gradul lor de dificultate acoperă un
palier suficient de larg pentru a diferenţia adecvat între subiecţi;
• Komu din acoaota oatogono ounl 001 mai apropiaţi do oiaioinilo
experimentale iniţiale (presupun cele mai mici modificări), implicit
validitatea lor relativă la constructul evaluat fiind adecvată;
• Itemii din această categorie permit o discriminare acurată între loturi
nevm°gene relativ la criteriul măsurat (sensibilitatea la hiasările
decizionale).
C. Paradoxul lui Ellsberg
în 1961 Ellsberg, pune în evidenţă o situaţie în care sunt încălcate
principiile teoriei utilităţii aşteptate. Sarcinile tipice în care se evidenţiază
paradoxul lui Ellsberg constau în a alege preponderent o alternativă în
defavoarea celeilalte, cu toate că utilitate aşteptată este identică pentru
ambele alternative de răspuns.
Sarcina 1:
într-o urnă sunt 90 de bile. 30 dintre acestea sunt galbene, iar restul de 60
sunt ori albastre ori roşii. Participaţi la un pariu în care se extrage o bilă pe a
cărui culoare trebuie să pariaţi. Dacă alegerea dumneavoastră este corectă,
câştigaţi 100 de dolari. Care dintre următoarele variante o alegeţi?
a) Galben (72%)
b) Roşu (28%)
?99