Bateria-de-teste-psihologice-de-aptitudini-cognitive-manual-utilizare-min

BTPAC - Manual de utilizare
Diferenţele individuale în aptitudinea numerică pot fi atribuite unor factori
ca: sexul, vârsta, nivelul educaţional (Byrnes, 2001). Studiile de psihologie
au evidenţiat relaţia particulară existentă între performanţa la testele de
aptitudine numerică şi variabilele mai sus menţionate. Astfel, aptitudinea
numerică creşte o dată cu vârsta şi nivelul educaţional (Giaquinto, 2001),
performanţa de calcul matematic este superioară la persoanele de sex
feminin, cu diferenţe semnificativ mai mari până la vârsta de 15 ani şi în
cazul copiilor supradotaţi, iar performanţa de raţionament matematic este
superioară în cazul persoanelor de sex masculin, în special după vârsta de
14 ani şi în cazul copiilor supradotaţi (Halpern, 1992; Becker, 1990; Hyde,
Fennema & Lamon, 1990).
5.1. MANUALUL TESTULUI DE CALCUL MATEMATIC
5.1.1. CE MĂSOARĂ TESTUL?
Scopul acestui test este de a evalua aptitudinea numerică
operaţionalizată prin rapiditatea şi corectitudinea de realizare a
calculelor matematice simple.
Calculul matematic este un aspect important al cogniţiei, reprezentând în
mare măsură capacitatea de prelucrare a cunoştinţelor matematice
achiziţionate (Mandele, Knoefel & Albert, 1994).
Componentele majore implicate în realizarea calculelor matematice sunt:
cunoştinţele de calcul matematic şi procesarea informaţiilor numerice. O
performanţă superioară de calcul este dependentă de cantitatea şi calitatea
cunoştinţelor subiectului, precum şi de rapiditatea de accesare şi operare
asupra acestora.
Studiile de psihologie au identificat trei tipuri de cunoştinţe de calcul
matematic (Giaquinto, 2001; English & Halford, 1995):
a) cunoştinţe declarative, ce cuprind cunoştinţe referitoare la rezultatul
unor operaţii (spre exemplu, a şti că 12 este rezultatul sumei dintre 8 şi
4 sau că 25 este radicalul lui 625);
176