Texte digitizate la Biblioteca Judeţeană Mureş în cadrul

More documents

Recommendations

Info

colaborator intim al lui Şerban Cantacuzino şi era - sub anumite aspecte - un continuator foarte abil al tendinţelor de emancipare ale înaintaşului său. El încercase - dar fără succes - să ridice un domn de ţară, în persoana acelui Todiraşcu, din Galaţi; aţi văzut că turcii au respins propunerea lui. Modul în care domnea Constantin Duca a întărit hotărîrea lui Brîncoveanu de a face totul cu putinţă pentru a-l înlătura de la domnia Moldovei. Atît erau de identice interesele celor două ţări încît (în grelele împrejurări internaţionale de atunci) nevoia unei conduceri unitare şi atente se impunea. Lui Brîncoveanu nu-i era deloc indiferentă poziţia pe care o luau moldovenii între poloni, ruşi, germani şi turci. O mişcare greşită la Iaşi avea repercusiuni imediate asupra situaţiei politice a Ţării Româneşti. Această interdependenţă justifica amestecul continuu al domnului muntean în viaţa Moldovei. Chiar pentru turci începe să se simtă nevoia unei conduceri unitare în Principate. (Au şi propus - după cum veţi vedea - lui Brîncoveanu domnia ambelor ţări.) Mai decis ca totdeauna, Brîncoveanu trecu la acţiune. El „chemă pre boierii pribegi la dînsul şi făcură sfat de taină, să stea să le facă domn pre unul dintre dînşii, iar nu din Cantemireşti. Şi se feriră de Bogdan, fiind Cantemireştilor cumnat...” 79 În realitate, lupta nu era grea cu Constantin Duca, ci cu acel vestit intrigant politic care de zeci de ani conducea din umbră Moldova, cu Iordachi Vistiernicul. Acesta trebuia cîştigat. Tratativele între Iordachi şi Constantin Brîncoveanu au fost conduse de Hrisant Mitropolitul - mai tîrziu Patriarh al Ierusalimului. Pentru ca împăcarea să fie trainică, domnul muntean făgădui fiului lui Iordachi pe una din fiicele sale. Se vede că această propunere măguli mult pe Iordachi - dornic şi el să adîncească legăturile cu ţara şi să-i dea, după strălucitul precedent al Cantacuzinilor, o „dinastie”. El părăsi astfel pe Antioh Cantemir în steaua căruia, dealtfel, nu mai credea. Pe Neculce, fapta bătrînului Ruset de a se despărţi de casa Cantemireştilor - prin care se ridicase la atîta putere şi bogăţie - îl dezgustă. El acuză cu asprime „trădarea” lui Iordachi şi găseşte un nou prilej de a denunţa răul caracter al grecilor. „Deci Iordachi - măcar că era om înţelept, iară firea-i era de grec lacom la cinste - nu socoti nici la Dumnezeu, nici ruşinea de oameni, nici la osîndă sau la ce va veni pe urmă lucrul, şi îndată făcu logodnă şi primi să se lepede de Cantemireşti. Pre Antioh Vodă încă l-au rugat Brîncoveanul Vodă să-i dea fata şi să se lepede de prieteşugul Cupăreştilor, şi n-au primit, iar lui Iordachi cum îi veni zamanul, îndată primi cu bucurie. Ce să ştiţi, fraţilor, că nu numai Iordachi, ce toţi grecii, mai drepţi şi mai bune slugi nu-i alt neam pe lume, pînă este stăpînul în cinste şi în putere, iar cît se slăbeşte sau se micşorează cinstea stăpî-nului, îndată se şi lasă şi aleargă la altul, pre carele îl vede că este mai cu putere...” 80 Cronicarul face aluzie în acest pasaj la un eveniment pe care vi l-am înfăţişat. Cînd a venit la tron Antioh Cantemir, Brîncoveanu i-a făgăduit pe una din fiicele sale, cu condiţia de a-i da capul lui Iordachi Vistiernicul. Dar el, răzeşul de la Fălciu, renunţă la această onoare pentru a nu-şi păta conştiinţa. După ce a rezolvat condiţia matrimonială, Brîncoveanu cere un boier din ţară care să fie domn. Iordachi îi recomandă pe Mihail Racoviţă. (Nici aici nu era dezinteresat, soţia sa fiind vară primară cu Mihail Racoviţă.) Legăturile lui Constantin Duca cu ruşii. În vremea aceasta, se mai întîmplă un eveniment care, fiind exploatat cu abilitate de domnul muntean, a agravat situaţia lui Duculeţ. Şi anume trecerea contelui Goliţîn prin Iaşi, către Moscova. Domnul, care începuse să simtă politica „bizantină” a lui Petru cel Mare, încearcă să stabilească oarecari legături de prietenie cu ruşii. Ambasadorul rus este oprit şi primit cu onoruri deosebite. Rusul, la rîndu-i, boteză pe un copil al Domnului. Cronicile moldovene sînt de acord în a arăta că de acest fapt s-a folosit Brîncoveanu pentru a decide pe turci să procedeze la grabnica înlocuire a lui Duculeţ: „...că Constantin Duca Vodă s-au încumetrit cu solul moskicesc, carele au mers la Moscu pe acolo, şi-i este gîndul să fugă la Mosc, şi pentru aceasta strică Ţara.” 81 Dar se pare că pe Constantin Duca îl interesa oarecum marea mişcare economică care sta la baza politicii de expansiune a lui Petru cel Mare. Din 79 Neculce, p. 274. 80 Neculce, p. 20. 81 Neculce, p. 276. Vezi şi Pseudo Nicolae Costin, p. 48.
nefericire nu avem ştiri suficiente asupra acestui capitol. Reţineţi doar informaţia pe care ne-o transmite Pseudo Nicolae Costin că Duculeţ „au fost trimis cîteva care de sare şi cu vin în Ţara Căzăcească făcînd neguţătorie”. 28 noiembrie 1939
Page 2 and 3:
Texte digitizate la Biblioteca Jude
Page 4 and 5:
CUPRINS Victor Papacostea - Note pe
Page 6 and 7:
Ardeal, unde erau pribegiţi, pe Gl
Page 8 and 9:
Un altul, de data aceasta un france
Page 10 and 11:
Aceasta este însă o latură a suf
Page 12 and 13:
importantă funcţie europeană. (P
Page 14 and 15:
antipatia era reciprocă. Petre Bud
Page 16 and 17:
păstorească a Mitropoliei aceia.
Page 18 and 19:
acolo au trecut Dunărea pe la Buda
Page 20 and 21:
omânilor, în general, în ce măs
Page 22 and 23:
pe agenţii diplomatici ai popoarel
Page 24 and 25:
Noi Şerban Cantacuzino, din graţi
Page 26 and 27:
urmărea să-şi refacă prin cruci
Page 28 and 29:
Iată deci, din vremea lui Ştefan
Page 30 and 31:
ezista atacului şi începură o re
Page 32 and 33:
Şi Dimitrie Cantemir ştie de aces
Page 34 and 35:
al celor doi principi şi al celor
Page 36 and 37:
Prelegerea a IX-a ROMÂNII ÎN FAŢ
Page 38 and 39:
Comandantul garnizoanei, Abudrrahma
Page 40 and 41:
Prelegerea a X-a ŞERBAN CANTACUZIN
Page 42 and 43:
Cam în acelaşi timp cînd scrie P
Page 44 and 45:
Prelegerea a XI-a În ultima parte
Page 46 and 47:
Şerban, la rîndul său, vorbeşte
Page 48 and 49:
Prelegerea a XII-a A TREIA DOMNIE A
Page 50 and 51:
Ucraina, cheltuia, de asemenea, foa
Page 52 and 53:
Prelegerea a XIII-a RĂSCOALA MOLDO
Page 54 and 55:
numeroşii emigranţi aflaţi sub s
Page 56 and 57: prefăceau a sprijini competiţiile
Page 58 and 59: Boierii moldoveni, pe care-i exaspe
Page 60 and 61: Cronicarii spun că unele familii,
Page 62 and 63: Prelegerea a XV-a DOMNIA LUI CONSTA
Page 64 and 65: căzăceşti toate acestea îl făc
Page 66 and 67: Prelegerea a XVI-a DOMNIA LUI CONST
Page 68 and 69: Imperiului otoman. Dar proiectul re
Page 70 and 71: Prelegerea a XVII-a DOMNIA LUI CONS
Page 72 and 73: ISTORIA ROMÂNILOR de la 1693 înai
Page 74 and 75: spune un izvor contemporan, cu o o
Page 76 and 77: Prelegerea a II-a PRIMA DOMNIE A LU
Page 78 and 79: tînărului domn. „îmbrăcînd c
Page 80 and 81: Prelegerea a III-a DOMNIA LUI CONST
Page 82 and 83: neobişnuită, al cărei ecou îl g
Page 84 and 85: Prelegerea a IV-a Conflictul lui Du
Page 86 and 87: Iată ce spune cronicarul: „Apoi
Page 88 and 89: Despre modul cum erau maziliţi dom
Page 90 and 91: Prelegerea a Vl-a Î n ultima prele
Page 92 and 93: Moldovei muntoase, 44 Brîncoveanu
Page 94 and 95: Tratativele au continuat, August ce
Page 96 and 97: Prelegerea a VIII-a V-am arătat î
Page 98 and 99: Acum, cînd ţara s-a liberat de st
Page 100 and 101: toate hamurile cele împodobite cu
Page 102 and 103: „După ce veni Constantin Duca Vo
Page 104 and 105: Duculeţ nu apucase a-şi plăti da
Page 108 and 109: Prelegerea a Xl-a Mazilirea lui Con
Page 110 and 111: Înlăturarea lui Antioh Cantemir.
Page 112 and 113: Prelegerea a XII-a PRIMA DOMNIE A L
Page 114 and 115: a venit în ţară cu 50 de pungi d
Page 116 and 117: Prelegerea a XIII-a A DOUA DOMNIE A
Page 118 and 119: Muntenia, condusă de Şerban Grece
Page 120 and 121: Prelegerea a XIV-a A DOUA DOMNIE A
Page 122 and 123: Dumitraşco Racoviţă, fratele lui
Page 124 and 125: În concluzie, apărînd Tighina, A
Page 126 and 127: Prelegerea a XVI-a A DOUA DOMNIE A
Page 128 and 129: Am insistat asupra acestei întîmp
Page 130 and 131: Prelegerea a XVII-a A DOUA DOMNIE A
Page 132 and 133: Moldovei prin taberi străine: „F
Page 134 and 135: Prelegerea a XVIII-a Mazilirea lui
Page 136 and 137: diplomatic otoman, un iniţiat al i
Page 138 and 139: Prelegerea a XIX-a Aţi văzut pîn
Page 140 and 141: Astfel au luat naştere adevărate
Page 142 and 143: experienţa lui. Nicolae Costin ne
Page 144 and 145: Iată ce ne spune în această priv
Page 146 and 147: Dar supărarea lui Nicolae Vodă î
Page 148 and 149: În vremea aceasta Potoţki se găs
Page 150 and 151: Prelegerea a XXIII-a DOMNIA LUI DIM
Page 152 and 153: La Constantinopol, Dimitrie Cantemi
Page 154 and 155: Prelegerea a XXIV-a DIMITRIE CANTEM
show all

Texte digitizate la Biblioteca Judeţeană Mureş în cadrul

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?