Texte digitizate la Biblioteca Judeţeană Mureş în cadrul

More documents

Recommendations

Info

omânilor, în general, în ce măsură adică au reuşit ei, în haosul şi destrăbălarea taberei turceşti, să fie de folos creştinilor asediaţi. 21 februarie 1939
Prelegerea a V-a ROMÂNII LA ASEDIUL VIENEI Ne-am ocupat în ultima prelegere de contribuţia militară a voievozilor noştri - al Munteniei şi al Moldovei - la asediul Vienei. Înfrîngerea turcilor la Viena este - cum v-am spus - un fapt istoric de o însemnătate epocală, plin de consecinţe pentru centrul şi sud-estul Europei, şi deci şi pentru ţările noastre. Factorii cauzali ai acestei înfrîngeri trebuiesc cercetaţi de aproape. Aţi văzut că am ţinut seama, în primul rînd, de şubrezenia întreprinderii lui Cara Mustafa. Marele proiect politic al acestuia - aşezarea turcilor în centrul Europei - nu putea fi susţinut în mod sincer nici de unguri, nici de ardeleni şi nici de români. Emerik Tököly însuşi - asociatul lor cel mai decis - nu putea sprijini în mod sincer un proiect a cărui izbîndire ar fi dus - mai tîrziu ori mai devreme - la înăbuşirea veleităţilor de reînviere politică maghiară. Ba, aţi văzut din cele ce vă spuneam în prelegerea trecută că nici Paşa din Buda nu seconda cu toată convingerea pe Marele Vizir. Am fi îndreptăţiţi să credem că această atitudine pornea - cum spune D. Cantemir (reproducînd apărarea lui Cara Mustafa în faţa sultanului) - din temerea că după cucerirea Vienei ar scădea însemnătatea politică a paşalîcului din Buda. Iată, într-adevăr, cum sună apărarea Marelui Vizir: „…Mi s-au răpit din mînă aceste succese, nu prin armele... vrăjmaşului, ci prin uneltirile şi trădarea ofiţerilor mei subalterni, îndeosebi prin trădarea şi perfidia lui Ibrahim Paşa, beglerbegul de Buda, care el cel dintîi a fost pentru asediul Vienei, iar după aceea şi-a schimbat părerea… pentru că a văzut că după cucerirea Vienei Beglerbegul de Buda nu va mai avea o putere atît de mare ca mai înainte…” Cantemir dă in extenso această apărare în care Marele Vizir acuză grav atitudinea Paşei de Buda (care comanda aripa stîngă a armatei turceşti) în timpul luptei: „... înainte de a se putea zice că s-a început lupta bine, a întors dosul cu toate trupele sale, a fugit în cea mai mare dezordine, şi a dat prin aceasta prilej duşmanului să lovească ceailaltă armată în coaste, s-o bată şi să o pună pe fugă.” Iar în timpul asediului „a refuzat a urma ordinile mele, şi s-a împotrivit la toate sfaturile mele şi prin exemplul său a încurajat pe soldaţi şi pe ofiţeri a-şi neglija datoriile lor.” Într-o astfel de tabără, minată pretutindeni de neînţelegeri şi duşmănii intestine, de lipsa convingerii, de reaua voinţă iar uneori chiar de trădarea tocmai a acelora care trebuie să fie pildă de credinţă şi devotament (şi în care nici ienicerii nu mai vor să lupte!), poziţia sufletească a domnilor români - a lui Şerban Cantacuzino îndeosebi - se lămureşte de la sine. Ei au făcut tot ceea ce au putut pentru a fi de folos asediaţilor, pentru a le uşura rezistenţa. Pentru un om cu resursele lui Şerban Cantacuzino mai ales, haosul şi destrăbălarea din tabăra turcească era un cîmp minunat de lucru. Trebuie să observăm însă că este greu pentru noi astăzi să descoperim şi să urmărim toate firele acestei întunecoase acţiuni. Acest gen de întreprinderi se întemeiau pe o adevărată artă a conspiraţiei şi ne este foarte anevoie azi să descoperim fapte şi acte care se ascundeau atunci cu atîta grijă. Dar din pricina acestor condiţii oculte în care s-a desfăşurat activitatea lui Şerban la Viena, sînt unii care o ignoră şi alţii care o consideră de domeniul legendei. Vom încerca - pe temeiul materialului documentar mai vechi, cît şi pe temeiul celui pus în circulaţie în vremea din urmă - să scoatem la lumină acest capitol din viaţa domnului muntean, puţin cunoscut dar plin de acte mari care nu o dată i-au pus viaţa şi tronul în primejdie. Din cercetarea atentă a acestui material se vede că între creştinii din tabăra turcească şi comandamentul militar al Vienei a existat în tot timpul asediului un admirabil serviciu de curieri şi informatori; organizarea şi buna funcţionare a acestui serviciu este într-o mare măsură opera lui Şerban Cantacuzino. O mărturie destul de preţioasă, deşi cam sumară, despre aceasta se găseşte în Del Chiaro care, vorbind de voievodul Ţării Româneşti, spune: „Sub pretextul de a trimite spioni să cerceteze situaţia asediaţilor (din Viena), el comunica creştinilor ştiri din lagărul turcesc.” Această informaţie se confirmă şi în documentele păstrate. Trebuie să vă spun cîteva cuvinte în legătură cu aceste documente. În tabăra turcească se găsea de la începutul expediţiei, ambasadorul german la Constantinopol, Kunitz. Era un obicei al turcilor de a duce cu ei în campanii
Page 2 and 3: Texte digitizate la Biblioteca Jude
Page 4 and 5: CUPRINS Victor Papacostea - Note pe
Page 6 and 7: Ardeal, unde erau pribegiţi, pe Gl
Page 8 and 9: Un altul, de data aceasta un france
Page 10 and 11: Aceasta este însă o latură a suf
Page 12 and 13: importantă funcţie europeană. (P
Page 14 and 15: antipatia era reciprocă. Petre Bud
Page 16 and 17: păstorească a Mitropoliei aceia.
Page 18 and 19: acolo au trecut Dunărea pe la Buda
Page 22 and 23: pe agenţii diplomatici ai popoarel
Page 24 and 25: Noi Şerban Cantacuzino, din graţi
Page 26 and 27: urmărea să-şi refacă prin cruci
Page 28 and 29: Iată deci, din vremea lui Ştefan
Page 30 and 31: ezista atacului şi începură o re
Page 32 and 33: Şi Dimitrie Cantemir ştie de aces
Page 34 and 35: al celor doi principi şi al celor
Page 36 and 37: Prelegerea a IX-a ROMÂNII ÎN FAŢ
Page 38 and 39: Comandantul garnizoanei, Abudrrahma
Page 40 and 41: Prelegerea a X-a ŞERBAN CANTACUZIN
Page 42 and 43: Cam în acelaşi timp cînd scrie P
Page 44 and 45: Prelegerea a XI-a În ultima parte
Page 46 and 47: Şerban, la rîndul său, vorbeşte
Page 48 and 49: Prelegerea a XII-a A TREIA DOMNIE A
Page 50 and 51: Ucraina, cheltuia, de asemenea, foa
Page 52 and 53: Prelegerea a XIII-a RĂSCOALA MOLDO
Page 54 and 55: numeroşii emigranţi aflaţi sub s
Page 56 and 57: prefăceau a sprijini competiţiile
Page 58 and 59: Boierii moldoveni, pe care-i exaspe
Page 60 and 61: Cronicarii spun că unele familii,
Page 62 and 63: Prelegerea a XV-a DOMNIA LUI CONSTA
Page 64 and 65: căzăceşti toate acestea îl făc
Page 66 and 67: Prelegerea a XVI-a DOMNIA LUI CONST
Page 68 and 69: Imperiului otoman. Dar proiectul re
Page 70 and 71:
Prelegerea a XVII-a DOMNIA LUI CONS
Page 72 and 73:
ISTORIA ROMÂNILOR de la 1693 înai
Page 74 and 75:
spune un izvor contemporan, cu o o
Page 76 and 77:
Prelegerea a II-a PRIMA DOMNIE A LU
Page 78 and 79:
tînărului domn. „îmbrăcînd c
Page 80 and 81:
Prelegerea a III-a DOMNIA LUI CONST
Page 82 and 83:
neobişnuită, al cărei ecou îl g
Page 84 and 85:
Prelegerea a IV-a Conflictul lui Du
Page 86 and 87:
Iată ce spune cronicarul: „Apoi
Page 88 and 89:
Despre modul cum erau maziliţi dom
Page 90 and 91:
Prelegerea a Vl-a Î n ultima prele
Page 92 and 93:
Moldovei muntoase, 44 Brîncoveanu
Page 94 and 95:
Tratativele au continuat, August ce
Page 96 and 97:
Prelegerea a VIII-a V-am arătat î
Page 98 and 99:
Acum, cînd ţara s-a liberat de st
Page 100 and 101:
toate hamurile cele împodobite cu
Page 102 and 103:
„După ce veni Constantin Duca Vo
Page 104 and 105:
Duculeţ nu apucase a-şi plăti da
Page 106 and 107:
colaborator intim al lui Şerban Ca
Page 108 and 109:
Prelegerea a Xl-a Mazilirea lui Con
Page 110 and 111:
Înlăturarea lui Antioh Cantemir.
Page 112 and 113:
Prelegerea a XII-a PRIMA DOMNIE A L
Page 114 and 115:
a venit în ţară cu 50 de pungi d
Page 116 and 117:
Prelegerea a XIII-a A DOUA DOMNIE A
Page 118 and 119:
Muntenia, condusă de Şerban Grece
Page 120 and 121:
Prelegerea a XIV-a A DOUA DOMNIE A
Page 122 and 123:
Dumitraşco Racoviţă, fratele lui
Page 124 and 125:
În concluzie, apărînd Tighina, A
Page 126 and 127:
Prelegerea a XVI-a A DOUA DOMNIE A
Page 128 and 129:
Am insistat asupra acestei întîmp
Page 130 and 131:
Prelegerea a XVII-a A DOUA DOMNIE A
Page 132 and 133:
Moldovei prin taberi străine: „F
Page 134 and 135:
Prelegerea a XVIII-a Mazilirea lui
Page 136 and 137:
diplomatic otoman, un iniţiat al i
Page 138 and 139:
Prelegerea a XIX-a Aţi văzut pîn
Page 140 and 141:
Astfel au luat naştere adevărate
Page 142 and 143:
experienţa lui. Nicolae Costin ne
Page 144 and 145:
Iată ce ne spune în această priv
Page 146 and 147:
Dar supărarea lui Nicolae Vodă î
Page 148 and 149:
În vremea aceasta Potoţki se găs
Page 150 and 151:
Prelegerea a XXIII-a DOMNIA LUI DIM
Page 152 and 153:
La Constantinopol, Dimitrie Cantemi
Page 154 and 155:
Prelegerea a XXIV-a DIMITRIE CANTEM
show all

Texte digitizate la Biblioteca Judeţeană Mureş în cadrul

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?