Moldovei prin taberi străine: „Fostau <strong>la</strong> acel războiu, şi mulţi din moldoveni, unii <strong>la</strong> svezi, alţii <strong>la</strong> moscali, cari după risipa războiului au venit aice <strong>în</strong> ţară <strong>la</strong> Vodă de-i spunea pre amănunt de războiul lor precum au fost.” 137 După <strong>în</strong>fr<strong>în</strong>gere, Carol al XII-lea se retrase <strong>în</strong>tîi pe teritoriul polon dar urmărit şi aci de inamicii săi - ruşi şi poloni din partida lui August al II-lea - el fugi <strong>în</strong> Moldova, <strong>la</strong> Tighina, care, cum ştiţi, era raia turcească şi se chema Bender. Regele suedez era <strong>în</strong> legături de prietenie cu turcii; sperase chiar <strong>în</strong> ajutorul lor militar, dar turcii făcură marea greşeală de a răm<strong>în</strong>e neutri. Dealtfel, turcii se căiră cur<strong>în</strong>d de faptul de a fi lăsat neajutorat pe regele Suediei. Atitudinea şovăielnică a unora dintre căpeteniile lor politice şi militare fu aspru sancţionată. Pseudo Nico<strong>la</strong>e Costin, scuz<strong>în</strong>du-se că a lungit povestirea acestui război ruso-suedez („acest războiu de <strong>la</strong> Poltava”), spune că trebuia s-o facă din pricina marilor urmări pe care le-a avut pentru imperiul otoman, şi deci şi pentru noi românii. Iată cuvintele lui: „ …Căci dintr-această <strong>în</strong>tîmp<strong>la</strong>re şi fuga Craiului, s-au mazilit şi acel Paşă de <strong>la</strong> Vozia, şi Iusuf Paşa Seraskierul, aşijderea şi vreo doi-trei Veziri; şi dintraceastă pricină s-au tîmp<strong>la</strong>t şi mazilia lui Mihai-Vodă; dintr-aceasta s-au aţîţat şi alte răutăţi de s-au stricat şi pacea dintre turci şi muscali, şi mai ales toată peirea asupra Ţării Moldovei, cu pradă, cu robie, şi cu multe asuprele, cît sosise lucru <strong>la</strong> cumpănă de istov...” Deci, cronicarul ne spune că o serie de sancţiuni aplicate după Poltava de turci au atins şi pe Mihai Racoviţă. Desigur, legăturile şi <strong>în</strong>clinarea spre ruşi a acestuia fuseseră simţite <strong>la</strong> Constantinopol. Într-adevăr, lucrurile s<strong>în</strong>t confirmate de Neculce, după cum veţi vedea. Petru cel Mare victorios vine <strong>la</strong> Kiev, de unde ia măsurile trebuincioase pentru a împiedica o eventuală fugă a lui Carol de <strong>la</strong> Tighina, prin nordul Moldovei, prin Polonia, spre Suedia. „Atunce şi Mihai Vodă - spune Neculce - c<strong>în</strong>d era împăratul Moscului <strong>la</strong> Kiev, se agiunsese cu împăratul să fugă <strong>la</strong> Mosk, că i se supărase cu <strong>în</strong>chisorile din domnia dintîi; şi văz<strong>în</strong>d că i se strică şi lucrurile de <strong>la</strong> Poartă, şi Br<strong>în</strong>coveanul Vodă se lepădase de prieteşugul lui pentru voiea lui Ilie Cantacuzino, cuscru-său, şi cei trei domni mazili ce stau <strong>la</strong> Ţarigrad erau asupra lui ca nişte lupi, socotise să se <strong>la</strong>se de domnia Moldovei…” Î n continuare, Neculce spune că Mihai Racoviţă fusese impresionat de victoria ruşilor şi - ca şi Toma Cantacuzino - credea şi el acuma <strong>în</strong>tr-o repede prăbuşire a Imperiului otoman: „... căci văzuse şi tăria Moskului, şi socotia că <strong>în</strong> scurtă vreme va fi biruirea şi bucuria creştinătăţii...” Carol al XII-lea şi suedezii <strong>în</strong> Moldova. Toate cronicile Moldovei consacră capitole <strong>în</strong>semnate refugiului lui Carol al XII-lea <strong>la</strong> Tighina. S-a păstrat şi o scrisoare a lui Constantin Br<strong>în</strong>coveanu - tipărită <strong>în</strong> anexele jurnalului lui Petru cel Mare - <strong>în</strong> care se arată sosirea regelui suedez bolnav <strong>în</strong> tabăra turcească. 138 Paşa i-a trimis o charetă care să-1 aducă şi 1-a primit cu mare cinste. I-a dat locuinţă <strong>la</strong> Varniţa, <strong>în</strong> apropiere de Tighina; acolo s-au aşezat şi puţinii ostaşi care scăpaseră vii din luptă şi <strong>în</strong>tovărăşiseră pe rege şi pe Mazeppa. (Cur<strong>în</strong>d după sosire - 18 martie 1710 - , Mazeppa, hatmanul luminat care a luptat pentru independenţa cazacilor şi a Ucrainei, a murit; a fost <strong>în</strong>morm<strong>în</strong>tat <strong>la</strong> Ga<strong>la</strong>ţi „<strong>la</strong> Mănăstirea Sfeti George.”) 139 Despre Carol, Neculce spune: „Craiul Svedului, cu acea puţină oaste ce scăpase, şedea <strong>la</strong> Tighina atuncea; şi <strong>în</strong> toate zilele eşia <strong>la</strong> primb<strong>la</strong>re afară, numai cîte cu cinci şase oameni, cale cîte de un ceas-două, alerg<strong>în</strong>d pre cele cîmpuri, drept v<strong>în</strong>atul, că nu ştia r<strong>în</strong>dul ţărilor acestora să îmbie cu gloată...” După Neculce, Carol ar fi voit să se mute <strong>la</strong> Iaşi, dar turcii nu s-au <strong>în</strong>voit <strong>la</strong> aceasta -, desigur, fiindcă <strong>la</strong> Tighina era <strong>în</strong> mai multă siguranţă decît <strong>în</strong> mijlocul boierimii moldovene din jurul lui Mihai Racoviţă. 137 N. Muste, ed. Kogălniceanu, II, p 39. 138 P. P. Panaitescu, Cursul de istoria Rusiei 1937-38, p. 405-407. 139
În vremea aceasta, s-a <strong>în</strong>tîmp<strong>la</strong>t un incident ruso-suedez pe păm<strong>în</strong>tul Moldovei, menit a pecetlui şi soarta lui Racoviţă. „Un general al Svedului”, <strong>în</strong>soţit de cîteva sute de ostaşi, suedezi şi cazaci, au cerut domnului „să ierneze <strong>în</strong> ţară.” 140 În loc să meargă <strong>în</strong> ţinutul Sucevei, unde-i recomandase Racoviţă, ei s-au aşezat <strong>la</strong> Cernăuţi. Dar <strong>la</strong> acea margine a ţării vegheau trupele ruseşti de sub comanda generalului Cropotov şi a vestitului căpitan moldovean Turculeţ, af<strong>la</strong>t acum <strong>în</strong> serviciul ţarului. Aceştia nu se sfiiră să calce hotarul Moldovei, <strong>în</strong> scopul de a pune m<strong>în</strong>a pe generalul suedez şi pe cei de sub comanda sa. Despre acest episod, şi despre urmările lui, vom vorbi <strong>în</strong> prelegerea viitoare. 12 ianuarie 1940 140 Ibidem, p. 68.
- Page 2 and 3:
Texte digitizate la Biblioteca Jude
- Page 4 and 5:
CUPRINS Victor Papacostea - Note pe
- Page 6 and 7:
Ardeal, unde erau pribegiţi, pe Gl
- Page 8 and 9:
Un altul, de data aceasta un france
- Page 10 and 11:
Aceasta este însă o latură a suf
- Page 12 and 13:
importantă funcţie europeană. (P
- Page 14 and 15:
antipatia era reciprocă. Petre Bud
- Page 16 and 17:
păstorească a Mitropoliei aceia.
- Page 18 and 19:
acolo au trecut Dunărea pe la Buda
- Page 20 and 21:
omânilor, în general, în ce măs
- Page 22 and 23:
pe agenţii diplomatici ai popoarel
- Page 24 and 25:
Noi Şerban Cantacuzino, din graţi
- Page 26 and 27:
urmărea să-şi refacă prin cruci
- Page 28 and 29:
Iată deci, din vremea lui Ştefan
- Page 30 and 31:
ezista atacului şi începură o re
- Page 32 and 33:
Şi Dimitrie Cantemir ştie de aces
- Page 34 and 35:
al celor doi principi şi al celor
- Page 36 and 37:
Prelegerea a IX-a ROMÂNII ÎN FAŢ
- Page 38 and 39:
Comandantul garnizoanei, Abudrrahma
- Page 40 and 41:
Prelegerea a X-a ŞERBAN CANTACUZIN
- Page 42 and 43:
Cam în acelaşi timp cînd scrie P
- Page 44 and 45:
Prelegerea a XI-a În ultima parte
- Page 46 and 47:
Şerban, la rîndul său, vorbeşte
- Page 48 and 49:
Prelegerea a XII-a A TREIA DOMNIE A
- Page 50 and 51:
Ucraina, cheltuia, de asemenea, foa
- Page 52 and 53:
Prelegerea a XIII-a RĂSCOALA MOLDO
- Page 54 and 55:
numeroşii emigranţi aflaţi sub s
- Page 56 and 57:
prefăceau a sprijini competiţiile
- Page 58 and 59:
Boierii moldoveni, pe care-i exaspe
- Page 60 and 61:
Cronicarii spun că unele familii,
- Page 62 and 63:
Prelegerea a XV-a DOMNIA LUI CONSTA
- Page 64 and 65:
căzăceşti toate acestea îl făc
- Page 66 and 67:
Prelegerea a XVI-a DOMNIA LUI CONST
- Page 68 and 69:
Imperiului otoman. Dar proiectul re
- Page 70 and 71:
Prelegerea a XVII-a DOMNIA LUI CONS
- Page 72 and 73:
ISTORIA ROMÂNILOR de la 1693 înai
- Page 74 and 75:
spune un izvor contemporan, cu o o
- Page 76 and 77:
Prelegerea a II-a PRIMA DOMNIE A LU
- Page 78 and 79:
tînărului domn. „îmbrăcînd c
- Page 80 and 81:
Prelegerea a III-a DOMNIA LUI CONST
- Page 82 and 83: neobişnuită, al cărei ecou îl g
- Page 84 and 85: Prelegerea a IV-a Conflictul lui Du
- Page 86 and 87: Iată ce spune cronicarul: „Apoi
- Page 88 and 89: Despre modul cum erau maziliţi dom
- Page 90 and 91: Prelegerea a Vl-a Î n ultima prele
- Page 92 and 93: Moldovei muntoase, 44 Brîncoveanu
- Page 94 and 95: Tratativele au continuat, August ce
- Page 96 and 97: Prelegerea a VIII-a V-am arătat î
- Page 98 and 99: Acum, cînd ţara s-a liberat de st
- Page 100 and 101: toate hamurile cele împodobite cu
- Page 102 and 103: „După ce veni Constantin Duca Vo
- Page 104 and 105: Duculeţ nu apucase a-şi plăti da
- Page 106 and 107: colaborator intim al lui Şerban Ca
- Page 108 and 109: Prelegerea a Xl-a Mazilirea lui Con
- Page 110 and 111: Înlăturarea lui Antioh Cantemir.
- Page 112 and 113: Prelegerea a XII-a PRIMA DOMNIE A L
- Page 114 and 115: a venit în ţară cu 50 de pungi d
- Page 116 and 117: Prelegerea a XIII-a A DOUA DOMNIE A
- Page 118 and 119: Muntenia, condusă de Şerban Grece
- Page 120 and 121: Prelegerea a XIV-a A DOUA DOMNIE A
- Page 122 and 123: Dumitraşco Racoviţă, fratele lui
- Page 124 and 125: În concluzie, apărînd Tighina, A
- Page 126 and 127: Prelegerea a XVI-a A DOUA DOMNIE A
- Page 128 and 129: Am insistat asupra acestei întîmp
- Page 130 and 131: Prelegerea a XVII-a A DOUA DOMNIE A
- Page 134 and 135: Prelegerea a XVIII-a Mazilirea lui
- Page 136 and 137: diplomatic otoman, un iniţiat al i
- Page 138 and 139: Prelegerea a XIX-a Aţi văzut pîn
- Page 140 and 141: Astfel au luat naştere adevărate
- Page 142 and 143: experienţa lui. Nicolae Costin ne
- Page 144 and 145: Iată ce ne spune în această priv
- Page 146 and 147: Dar supărarea lui Nicolae Vodă î
- Page 148 and 149: În vremea aceasta Potoţki se găs
- Page 150 and 151: Prelegerea a XXIII-a DOMNIA LUI DIM
- Page 152 and 153: La Constantinopol, Dimitrie Cantemi
- Page 154 and 155: Prelegerea a XXIV-a DIMITRIE CANTEM