Texte digitizate la Biblioteca Judeţeană Mureş în cadrul

More documents

Recommendations

Info

Am insistat asupra acestei întîmplări, fiindcă ea ilustrează în termeni foarte expresivi întîlnirea între mentalitatea patriarhală, naivă chiar, a societăţii noastre agrariene şi aceea a elementelor venite din afară aparţinînd unei vechi burghezii cosmopolite; în acest interval de timp pe care îl domină puternica personalitate a lui Iordachi Ruset şi partidul său, se injectează într-o mare măsură societăţii noastre germenii marilor transformări economice şi sociale prin care vom trece în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. Sporirea pogonăritului şi a vădrăritului. Fumăritul. Cronicile spun că în vremea acestei a doua domnii a lui Mihai Racoviţă a fost o bogată recoltă de vinuri în Moldova. Poate acest lucru să fi sugerat domnului ideea de a spori pogonăritul la vii cu un galben de pogon. Dar „la vremea culesului” a sporit şi vădrăritul de la 2 la 4 bani vadra. Abia au plătit vădrăritul şi domnul scoase „peste toată ţara” fumăritul, „de tot hornul cîte 2 ughi”. Urmările acestor măsuri fură cît se poate de grele. Cronicarul abia îşi stăpîneşte indignarea: „…ticăloşii pămînteni, mulţi şi-au stricat căscioarele de le-au răsipit din temelie, alţii răsipeau hornurile de pen căscioare; căci cîte hornuri avea omul în casele lui, de tot hornul da cîte 2 ughi; şi măcar că era iarnă bieţii oameni şi babele şi altă sărăcime pustiau casele şi fugiau în ltime plîngînd cu lacrimi suspinînd; că altă căscioară nu plătea nici doi orţi...” Dar, în aceste condiţii, fumăritul n-a putut fi încasat. Ştiţi că sistemul ce se înrădăcinase la noi pentru încasarea dărilor era vinderea lor la cochi-vechi (adică la mezat); cumpărătorii erau diferiţi capitalişti (de cele mai multe ori venetici) constituiţi în tovărăşii. Foarte adesea aceşti exploatatori împrumutau bani de la uzurarii turci pentru a putea plăti mezatul. Lucrul acesta le folosea fiindcă, ştiindu-i ţara şi domnul cointeresaţi pe turci, le îngăduia antreprenorilor tot soiul de fărădelegi pentru scoaterea banilor. Ei bine, de data aceasta rezistenţa populară a îmbrăcat forme atît de deznădăjduite - prin stricarea caselor şi a hornurilor - încît încasarea fumăritului a fost cu neputinţă. Cei ce cumpăraseră la „cochi-vechi” fumăritul, au falimentat. Iată ce spune în această privinţă cronica: „Eară încă şi aceia carii au cumpărat acel fumărit de la cochi-vechi li s-au stins la mulţi casele, că au luat bani de la turci de au dat pentru slujbă, ş-apoi n-au putut scoate slujba la cap.” 131 În legătură cu obiceiul turcilor de a finanţa asociaţiile cărora li se concesionau diverse dări, vă recomand să citiţi în articolul d-lui Aurel Sava - pe care vi l-am citat - un caz interesant din aceeaşi vreme. Pogonăritul fusese concesionat sub Antioh Cantemir unei asociaţii de boieri în frunte cu Ilie Cantacuzino, pe care, de asemenea, o finanţau nişte turci; căzînd Antioh, concesiunea a fost anulată iar turcii şi-au retras banii. 132 Dar, în cursul acestei domnii, Racoviţă a întîmpinat multe necazuri. Au năvălit lăcuste „şi au mîncat roadă de pîne la multe părţi”. Erau aşa de multe, spune Pseudo Nicolae Costin, „cît nu se vedeau soarele de ele cînd zburau”. Aceasta a dus la scumpirea grînelor şi foamete: „Ci atîta se scumpise pîinea, cît s-au adaus mare cumpănă oamenilor spre foamete.” 133 Dar pe lîngă lăcuste şi foamete - spune acelaşi cronicar - „au mai trimis sfinţia sa Dumnezeu şi oşti străine asupra ţării… şi obiceiuri izvodite din nou” Obiceiurile izvodite din nou sînt dările; cît despre oştile străine ce au venit asupra ţării urmează să vorbim de aci înainte. Relaţiile lui Mihai Racoviţă cu Constantin Brîncoveanu în a doua domnie. Deşi Brîncoveanu sprijinise pe Racoviţă să obţină prima oară domnia Moldovei, totuşi mazilirea neaşteptată a lui Antioh Vodă n-a putut să-i convină. Se împăcase cu Antioh, încheiase cu el un tratat de dragoste şi vecinătate, şi logodise unul dintre băieţi cu o fată a domnului moldovean, se înţeleseseră asupra conduitei politice ce urmau să aibă între marile puteri - iată o serie întreagă de motive pentru care nu putea să-i convină noua schimbare. Mai mult ca totdeauna, Brîncoveanu dorea stabilitate în treburile politice ale Moldovei. A păstrat însă faţă de noua situaţie o atitudine de expectativă. 131 Ps. N, Costin, p. 57. 132 A. Sava, op. cit., în Rev. Ist. Rom, VII, p. 168. 133 Ps. N. Costin, p. 57.
Neculce îl acuză de duplicitate: „Brîncoveanu Vodă (...) avea tot două obraze de prieteşug, de se axata unul către Mihai Vodă, si altul către Antioh Vodă”. Dar dictatura tiranică a lui Iordachi Ruset şi a partidului său exasperează într-atît boierimea şi pe partizanii lui Antioh Cantemir încît încep pribegirile. Cel dintîi care pleacă este Ilie Cantacuzino „cu toate neamurile sale”. Eliberat în urma unei intervenţii muntene, el pleacă la Bucureşti pentru a celebra căsătoria fiicei sale cu Ştefan, al doilea fiu al lui Brîncoveanu. După nuntă însă a refuzat să se mai întoarcă în Moldova. După Ilie Cantacuzino se ridică Vistiernicul Catargi „cu alţii mulţi mai de gios, care erau de casa lui Antioh Vodă...” Este vorba, desigur, de „boiernaşii” din partida Cantemireştilor. Toţi aceşti pribegi „întoarseră pe Brîncoveanu-Vodă mai mult cu obrazul spre Antioh-Vodă, de prieteşug decît spre Mihai Vodă…” şi începură o viguroasă campanie la Poartă împotriva lui Racoviţă. 9 ianuarie 1940
Page 2 and 3:
Texte digitizate la Biblioteca Jude
Page 4 and 5:
CUPRINS Victor Papacostea - Note pe
Page 6 and 7:
Ardeal, unde erau pribegiţi, pe Gl
Page 8 and 9:
Un altul, de data aceasta un france
Page 10 and 11:
Aceasta este însă o latură a suf
Page 12 and 13:
importantă funcţie europeană. (P
Page 14 and 15:
antipatia era reciprocă. Petre Bud
Page 16 and 17:
păstorească a Mitropoliei aceia.
Page 18 and 19:
acolo au trecut Dunărea pe la Buda
Page 20 and 21:
omânilor, în general, în ce măs
Page 22 and 23:
pe agenţii diplomatici ai popoarel
Page 24 and 25:
Noi Şerban Cantacuzino, din graţi
Page 26 and 27:
urmărea să-şi refacă prin cruci
Page 28 and 29:
Iată deci, din vremea lui Ştefan
Page 30 and 31:
ezista atacului şi începură o re
Page 32 and 33:
Şi Dimitrie Cantemir ştie de aces
Page 34 and 35:
al celor doi principi şi al celor
Page 36 and 37:
Prelegerea a IX-a ROMÂNII ÎN FAŢ
Page 38 and 39:
Comandantul garnizoanei, Abudrrahma
Page 40 and 41:
Prelegerea a X-a ŞERBAN CANTACUZIN
Page 42 and 43:
Cam în acelaşi timp cînd scrie P
Page 44 and 45:
Prelegerea a XI-a În ultima parte
Page 46 and 47:
Şerban, la rîndul său, vorbeşte
Page 48 and 49:
Prelegerea a XII-a A TREIA DOMNIE A
Page 50 and 51:
Ucraina, cheltuia, de asemenea, foa
Page 52 and 53:
Prelegerea a XIII-a RĂSCOALA MOLDO
Page 54 and 55:
numeroşii emigranţi aflaţi sub s
Page 56 and 57:
prefăceau a sprijini competiţiile
Page 58 and 59:
Boierii moldoveni, pe care-i exaspe
Page 60 and 61:
Cronicarii spun că unele familii,
Page 62 and 63:
Prelegerea a XV-a DOMNIA LUI CONSTA
Page 64 and 65:
căzăceşti toate acestea îl făc
Page 66 and 67:
Prelegerea a XVI-a DOMNIA LUI CONST
Page 68 and 69:
Imperiului otoman. Dar proiectul re
Page 70 and 71:
Prelegerea a XVII-a DOMNIA LUI CONS
Page 72 and 73:
ISTORIA ROMÂNILOR de la 1693 înai
Page 74 and 75:
spune un izvor contemporan, cu o o
Page 76 and 77:
Prelegerea a II-a PRIMA DOMNIE A LU
Page 78 and 79: tînărului domn. „îmbrăcînd c
Page 80 and 81: Prelegerea a III-a DOMNIA LUI CONST
Page 82 and 83: neobişnuită, al cărei ecou îl g
Page 84 and 85: Prelegerea a IV-a Conflictul lui Du
Page 86 and 87: Iată ce spune cronicarul: „Apoi
Page 88 and 89: Despre modul cum erau maziliţi dom
Page 90 and 91: Prelegerea a Vl-a Î n ultima prele
Page 92 and 93: Moldovei muntoase, 44 Brîncoveanu
Page 94 and 95: Tratativele au continuat, August ce
Page 96 and 97: Prelegerea a VIII-a V-am arătat î
Page 98 and 99: Acum, cînd ţara s-a liberat de st
Page 100 and 101: toate hamurile cele împodobite cu
Page 102 and 103: „După ce veni Constantin Duca Vo
Page 104 and 105: Duculeţ nu apucase a-şi plăti da
Page 106 and 107: colaborator intim al lui Şerban Ca
Page 108 and 109: Prelegerea a Xl-a Mazilirea lui Con
Page 110 and 111: Înlăturarea lui Antioh Cantemir.
Page 112 and 113: Prelegerea a XII-a PRIMA DOMNIE A L
Page 114 and 115: a venit în ţară cu 50 de pungi d
Page 116 and 117: Prelegerea a XIII-a A DOUA DOMNIE A
Page 118 and 119: Muntenia, condusă de Şerban Grece
Page 120 and 121: Prelegerea a XIV-a A DOUA DOMNIE A
Page 122 and 123: Dumitraşco Racoviţă, fratele lui
Page 124 and 125: În concluzie, apărînd Tighina, A
Page 126 and 127: Prelegerea a XVI-a A DOUA DOMNIE A
Page 130 and 131: Prelegerea a XVII-a A DOUA DOMNIE A
Page 132 and 133: Moldovei prin taberi străine: „F
Page 134 and 135: Prelegerea a XVIII-a Mazilirea lui
Page 136 and 137: diplomatic otoman, un iniţiat al i
Page 138 and 139: Prelegerea a XIX-a Aţi văzut pîn
Page 140 and 141: Astfel au luat naştere adevărate
Page 142 and 143: experienţa lui. Nicolae Costin ne
Page 144 and 145: Iată ce ne spune în această priv
Page 146 and 147: Dar supărarea lui Nicolae Vodă î
Page 148 and 149: În vremea aceasta Potoţki se găs
Page 150 and 151: Prelegerea a XXIII-a DOMNIA LUI DIM
Page 152 and 153: La Constantinopol, Dimitrie Cantemi
Page 154 and 155: Prelegerea a XXIV-a DIMITRIE CANTEM
show all

Texte digitizate la Biblioteca Judeţeană Mureş în cadrul

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?