Texte digitizate la Biblioteca Judeţeană Mureş în cadrul

More documents

Recommendations

Info

importantă funcţie europeană. (Pentru această funcţie vom purta mai tîrziu, în veacul al XIX-lea, porecla de „Belgia orientului”). Dar, în veacul al XVII-lea, această funcţie în serviciul umanităţii nu ni s-a dat prin nici un tratat, prin nici un congres; am creat-o noi înşine, ca expresie politică superioară a instinctului de conservare. 14 februarie 1939
Prelegerea a III-a Am schiţat în ultima prelegere portretul lui Şerban Cantacuzino spunînd că este nevoie de acesta pentru a ne da seama în ce măsură elementul personal influenţează cariera lui politică. Aţi văzut că avem de-a face cu o personalitate care se va adapta cu greu acelei politici de echilibru şi tampon pentru care era mai bine aşternut Duca Vodă. Copilăria umilită adăugase lui Duca toate acele elemente de supleţe pe care o astfel de politică le cerea. Pe cîtă vreme un temperament ca al lui Şerban se depăşea pe sine şi depăşea condiţiile mizere în care trebuia să domnească. Astăzi cînd intrăm mai adînc în obiectul cursului nostru, vă veţi da seama că personalitatea lui era sortită să săvîrşească acte mari; împrejurările şi condiţiile obiective comprimau însă acest destin. Cel dintîi capitol în cercetarea politicii sale externe îl formează relaţiile cu Ardealul; se impun cercetării noastre în ordine cronologică. Cunoaşteţi vechimea legăturilor politice dintre Moldova, Muntenia şi Ardeal. Un contact sufletesc mai bine precizat apare pe vremea lui Mihai Viteazul (legăturile ierarhice dintre Mitropolia Ardealului şi aceea a Ungro-Vlahiei). Legăturile dinainte de Mihai Viteazul sînt mai mult de caracter politic. De data aceasta, în vremea lui Şerban Cantacuzino, înregistrăm un spor în aceste raporturi sufleteşti cu Ardealul, dar cu rezonanţe şi în viaţa politică. Într-adevăr, Şerban Cantacuzino aparţine unei generaţii luminate care a avut conştiinţa unităţii etnice a românilor din Muntenia, Moldova şi Ardeal. Moştenitor al unei frumoase biblioteci 25 înconjurat de o strălucită curte intelectuală, umanistă, nu vom exagera deloc socotindu-l şi pe el avînd conştiinţa acestei unităţi. Dealtfel, fratele său mai mic şi colaboratorul său apropiat, Stolnicul Cantacuzino, are meritul de a fi dat o expresie minunată - ca şi Miron Costin în Moldova - acestei conştiinţe: „... iar noi românii suntem adevăraţi romani în credinţă şi în bărbăţie, din care Ulpiu Traian au aşezat aice în urma lui Decebal, după ce de tot l-au supus şi l-au pierdut, însă români înţeleg nu numai ceştia de aici, ci şi din Ardeal care încă mai neaoşi sînt şi moldovenii, şi toţi cîţi şi într-altă parte se află şi în această limbă, măcar fie cevaşi mai osebită în nişte cuvinte de amestecătura altor limbi, cum s-au zis mai sus, iar tot unii sunt, că dacă pre aceştia cum zic, tot români îi ţinem, că toţi aceştia dintr-o fîntînă au izvorît şi cură.” Este foarte firească deci presupunerea că şi domnul să fi avut această concepţie despre unitatea neamului românesc. În al doilea rînd, să nu uităm că Şerban Vodă pribegise prin Ardeal şi putuse cunoaşte de aproape pe fraţii noştri de acolo. Iată că unele împrejurări dureroase din viaţa poporului nostru din Ardeal în acea vreme vin să confirme presupunerea de mai sus asupra interesului duhovnicesc pe care acest voievod l-a purtat românilor din Ardeal. Este vorba de persecuţiile la care propaganda calvină supune pe românii din Ardeal. Această persecuţie de caracter religios - la care se asociază însuşi voievodul Ardealului, Mihail Apafi - ascundea însă şi unele resentimente de rasă ∗ care dovedesc că încă de pe atunci ungurii încep să aibă în Ardeal conştiinţa inferiorităţii lor numerice faţă de români şi deci şi a şubrezeniei stăpînirii lor politice în această provincie. Voievodul maghiar însuşi, cu prilejul unei călătorii remarcă cu îngrijorare că „românimea este o naţie de tot spornică iar ungurimea şi săşimea din zi în zi se împuţinează” 26 şi că „pe ungurimea aceea puţină, nu peste mult timp sau o vor desnaţionaliza sau o vor nimici.” Această stare de spirit îl face pe Apafi să ia unele măsuri de apărare a naţiunii maghiare împotriva unui proces de a cărui fatalitate se temea. Hotărăşte, între altele, ca „locurile locuite şi biruite de la început de unguri, sub grea pedeapsă şi ameninţare nicicum şi niciodată să nu le poată înstrăina românii din mîinile ungurilor, nici ungurii să nu aibă dreptul de a le vinde de veci.” Recrudescenţa persecuţiilor religioase din vremea lui Apafi, patima şi cruzimea cîrmuitorilor calvini maghiari nu ne surprind. Resentimentele lui Apafi împotriva românilor erau desigur împărtăşite de o mare parte a nobilimii maghiare din Ardeal şi a clerului în primul rînd. Dealtfel, 25 Del Chiaro, op. cit., p. 124. ∗ În cîteva rînduri vom întîlni, pe parcursul acestei ediţii, folosirea de către Victor Papacostea a noţiunii de rasă. Contextul arată în mod clar că totdeauna istoricul înţelegea prin el noţiunea de popor. Aşa cum se precizează şi în studiul introductiv, Victor Papacostea a avut, pe tot parcursul activităţii sale de om de ştiinţă şi profesor, o atitudine net ostilă oricăror discriminări rasiale (n.n. - C.P.D.). 26 Hurmuzaki, XV, p. 1363.
Page 2 and 3: Texte digitizate la Biblioteca Jude
Page 4 and 5: CUPRINS Victor Papacostea - Note pe
Page 6 and 7: Ardeal, unde erau pribegiţi, pe Gl
Page 8 and 9: Un altul, de data aceasta un france
Page 10 and 11: Aceasta este însă o latură a suf
Page 14 and 15: antipatia era reciprocă. Petre Bud
Page 16 and 17: păstorească a Mitropoliei aceia.
Page 18 and 19: acolo au trecut Dunărea pe la Buda
Page 20 and 21: omânilor, în general, în ce măs
Page 22 and 23: pe agenţii diplomatici ai popoarel
Page 24 and 25: Noi Şerban Cantacuzino, din graţi
Page 26 and 27: urmărea să-şi refacă prin cruci
Page 28 and 29: Iată deci, din vremea lui Ştefan
Page 30 and 31: ezista atacului şi începură o re
Page 32 and 33: Şi Dimitrie Cantemir ştie de aces
Page 34 and 35: al celor doi principi şi al celor
Page 36 and 37: Prelegerea a IX-a ROMÂNII ÎN FAŢ
Page 38 and 39: Comandantul garnizoanei, Abudrrahma
Page 40 and 41: Prelegerea a X-a ŞERBAN CANTACUZIN
Page 42 and 43: Cam în acelaşi timp cînd scrie P
Page 44 and 45: Prelegerea a XI-a În ultima parte
Page 46 and 47: Şerban, la rîndul său, vorbeşte
Page 48 and 49: Prelegerea a XII-a A TREIA DOMNIE A
Page 50 and 51: Ucraina, cheltuia, de asemenea, foa
Page 52 and 53: Prelegerea a XIII-a RĂSCOALA MOLDO
Page 54 and 55: numeroşii emigranţi aflaţi sub s
Page 56 and 57: prefăceau a sprijini competiţiile
Page 58 and 59: Boierii moldoveni, pe care-i exaspe
Page 60 and 61: Cronicarii spun că unele familii,
Page 62 and 63:
Prelegerea a XV-a DOMNIA LUI CONSTA
Page 64 and 65:
căzăceşti toate acestea îl făc
Page 66 and 67:
Prelegerea a XVI-a DOMNIA LUI CONST
Page 68 and 69:
Imperiului otoman. Dar proiectul re
Page 70 and 71:
Prelegerea a XVII-a DOMNIA LUI CONS
Page 72 and 73:
ISTORIA ROMÂNILOR de la 1693 înai
Page 74 and 75:
spune un izvor contemporan, cu o o
Page 76 and 77:
Prelegerea a II-a PRIMA DOMNIE A LU
Page 78 and 79:
tînărului domn. „îmbrăcînd c
Page 80 and 81:
Prelegerea a III-a DOMNIA LUI CONST
Page 82 and 83:
neobişnuită, al cărei ecou îl g
Page 84 and 85:
Prelegerea a IV-a Conflictul lui Du
Page 86 and 87:
Iată ce spune cronicarul: „Apoi
Page 88 and 89:
Despre modul cum erau maziliţi dom
Page 90 and 91:
Prelegerea a Vl-a Î n ultima prele
Page 92 and 93:
Moldovei muntoase, 44 Brîncoveanu
Page 94 and 95:
Tratativele au continuat, August ce
Page 96 and 97:
Prelegerea a VIII-a V-am arătat î
Page 98 and 99:
Acum, cînd ţara s-a liberat de st
Page 100 and 101:
toate hamurile cele împodobite cu
Page 102 and 103:
„După ce veni Constantin Duca Vo
Page 104 and 105:
Duculeţ nu apucase a-şi plăti da
Page 106 and 107:
colaborator intim al lui Şerban Ca
Page 108 and 109:
Prelegerea a Xl-a Mazilirea lui Con
Page 110 and 111:
Înlăturarea lui Antioh Cantemir.
Page 112 and 113:
Prelegerea a XII-a PRIMA DOMNIE A L
Page 114 and 115:
a venit în ţară cu 50 de pungi d
Page 116 and 117:
Prelegerea a XIII-a A DOUA DOMNIE A
Page 118 and 119:
Muntenia, condusă de Şerban Grece
Page 120 and 121:
Prelegerea a XIV-a A DOUA DOMNIE A
Page 122 and 123:
Dumitraşco Racoviţă, fratele lui
Page 124 and 125:
În concluzie, apărînd Tighina, A
Page 126 and 127:
Prelegerea a XVI-a A DOUA DOMNIE A
Page 128 and 129:
Am insistat asupra acestei întîmp
Page 130 and 131:
Prelegerea a XVII-a A DOUA DOMNIE A
Page 132 and 133:
Moldovei prin taberi străine: „F
Page 134 and 135:
Prelegerea a XVIII-a Mazilirea lui
Page 136 and 137:
diplomatic otoman, un iniţiat al i
Page 138 and 139:
Prelegerea a XIX-a Aţi văzut pîn
Page 140 and 141:
Astfel au luat naştere adevărate
Page 142 and 143:
experienţa lui. Nicolae Costin ne
Page 144 and 145:
Iată ce ne spune în această priv
Page 146 and 147:
Dar supărarea lui Nicolae Vodă î
Page 148 and 149:
În vremea aceasta Potoţki se găs
Page 150 and 151:
Prelegerea a XXIII-a DOMNIA LUI DIM
Page 152 and 153:
La Constantinopol, Dimitrie Cantemi
Page 154 and 155:
Prelegerea a XXIV-a DIMITRIE CANTEM
show all

Texte digitizate la Biblioteca Judeţeană Mureş în cadrul

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?