Texte digitizate la Biblioteca Judeţeană Mureş în cadrul

More documents

Recommendations

Info

căzăceşti toate acestea îl făcură cunoscut şi iubit în tabăra sultanului. Sultanul însuşi îl asculta şi se sfătuia cu el. Cînd Duca este mazilit, Petriceicu Vodă îl menţine ca ataşat pe lîngă sultan. Are acum ocazia să salveze haremul sultanului de un atac al polonilor. Cantemir cu 700 moldoveni rezistă atacului cîtorva mii de poloni. „... Eunucul, pierzînd orice nădejde, uimit, nu ştia ce să facă. Deci îl cheamă pe Cantemir şi-i spune: Iată, duşmanii sînt mulţi, iar noi foarte puţini; ce să ne facem?” Cantemir trimite un om să vestească pe sultan, iar el „strîngînd carele în cerc şi dînd drumul cailor, pedestraşii înfrîngeau asaltul polonilor. Astfel s-au luptat 8 ceasuri, pînă ce s-a văzut de către poloni venind ajutor din depărtare ...” „Astfel, prin vitejia lui Cantemir, au fost scăpate soţiile sultanului. Eunucul povesteşte celor ce veneau într-ajutor (şi sultanului apoi), virtutea, vitejia şi nebiruitul suflet al lui Cantemir”. Sultanul îi laudă aceste calităţi şi-i făgăduieşte domnia, ca răsplată. Dar de aici înainte viaţa lui Constantin Cantemir este mai puţin plăcută. Domnii care urmează îl bănuiesc că umblă după domnie „deşi el nu căta niciodată domnia - spune Dimitrie - şi a slujit întotdeauna cu credinţă şi fără pată tuturor stăpînilor”. Devenise un curtean temut de toţi demnii care au vrut să se servească de sabia lui. Dumitraşcu Cantacuzino - în prima domnie - îi dă lui Constantin Cantemir serdăria, „care serdărie este cîrmuirea întregului ţinut al Moldovei dincolo de apa Prutului şi călăraşii acelor părţi pînă la Hotin, Bender, Bugeac, orînduiţi la graniţă ascultă de dînsul”. Sub Antonie Ruset, Cantemir, necăjit, „s-a dat la o parte şi a rămas fără dregătorie, acasă la dînsul, timp de doi ani de zile”. Sub Gheorghe Duca a treia oară, Cantemir este un timp Capuchehaia la Poartă. Duca Vodă încearcă însă să-l piardă, trimiţînd vorbă Vizirului că i-a dat lui Cantemir o sumă de bani pe care acesta şi-a însuşit-o. Cantemir este silit, fără vină, să plătească acea sumă din împrumuturi. Anul 1683 - anul expediţiei contra Vienei - face pe Duca să simtă nevoia lui Cantemir; îl cheamă şi pe el în corpul expediţionar. Cantemir intră în joc. Dar la puţină cale de marş, simţindu-se urmărit şi pizmuit de Duca, îi cere voie să se întoarcă în ţară, la ţinutul său, al Codrului, unde în lipsă tătarii îi jefuiseră curtea şi moşiile. Obţine permisiunea de a se înapoia. Ajuns acasă, după prădăciunile tătăreşti, Cantemir ridică întregul ţinut, cu sate, cu mii de oi, cai etc., şi trece în Ţara Românească. Şerban Cantacuzino dă voie emigranţilor moldoveni să se aşeze, cu tot avutul lor, prin sate anume, în Ţara Românească. La întoarcerea de la asediul Vienei, Duca este prins la Domneşti de către oamenii lui Petriceicu. Ştiţi că acesta a scris şi lui Cantemir, cerîndu-i să participe la răscoală şi la lupta pentru neatîrnare. De atitudinea lui Constantin Cantemir faţă de Petriceicu, v-am vorbit şi în prelegerea trecută. Acum vă redau cuvintele fiului său: „Cantemir, văzînd lucrurile lui Petriceicu neaşezate şi domnia lui nestatornică sub ocrotirea polonilor, răspunse că nu poate să-şi lase tovarăşii şi să facă una ca aceasta înainte de ase întîlni cu Şerban Vodă, adăogind că mai ştie despre intrarea lui Duca Vodă în hotarele Moldovei... aşa că nu poate crede că este sigur să se întoarcă în Moldova cît timp trăieşte sau ţine domnia Duca. Dar ginerelui său Lupu îi dă voie să meargă la Petriceicu...” Ginerele lui Constantin Cantemir, Lupu, era văr cu Bainski, nepotul lui Petriceicu. Bainski este cel care arestează pe Duca la Domneşti. Tatăl lui Bainski, Bogdan, fusese tăiat de Duca pentru că aţîţase pe lăpuşneni la răscoală. Duca voise să-1 piardă şi pe tînărul Lupu. De aceea dase ordin tuturor boierilor ca nici unul dintr-înşii să nu-l chezăşuiască. Indignat peste măsură că nimeni n-are curajul, Constantin Cantemir l-a luat el sub chezăşia sa pe acest viitor ginere. De aci bănuiala lui Duca că ar fi avut şi el legături cu răscoala lăpuşnenilor (mai ales că în vremea aceasta Cantemir avea sub paza sa ţinutul unde se ridicaseră răsculaţii). Vedeţi cît de veche era ura lui Duca împotriva lui Cantemir. Dar împrejurarea cu tînărul Lupu ne arată firea cavalerească şi dreaptă a noului domn. Turcii n-aveau însă încredere într-un domn pe care îl indicase voinţa ţării. De aceea, ei obligară pe Cantemir să trimită ostateci la Constantinopol: „Seraschierul, după porunca sultanului, a zis că el trebuie să-şi trimeată fiul şi 6 fii de boieri de rangul I-iu la Constantinopol ca ostateci; altfel Poarta nu se poate încrede în moldoveni, care chiar acum îşi uniseră armele cu polonii, se dăduseră de partea lui Petriceicu, trimis de craiul leşesc şi făcuseră multe fapte nelegiuite contra Bugeacului...” Această împrejurare, trimiterea fiilor săi la Poartă, va contribui, de asemenea, la schimbarea de atitudine a lui Constantin Cantemir faţă de turci; el nu va putea să servească decît în ascuns
cauza creştină de teama că primejduieşte viaţa copiilor săi. (Aceştia au fost pe rînd la Constantinopol ca ostateci.) Totuşi, într-una din scrisorile pe care le trimite lui Sobieschi, Cantemir declară că dacă împrejurările militare ar fi cu adevărat prielnice cauzei creştine, n-ar pregeta să-şi sacrifice şi fiul pentru izbînda împotriva păgînului. 18 aprilie 1939
Page 2 and 3:
Texte digitizate la Biblioteca Jude
Page 4 and 5:
CUPRINS Victor Papacostea - Note pe
Page 6 and 7:
Ardeal, unde erau pribegiţi, pe Gl
Page 8 and 9:
Un altul, de data aceasta un france
Page 10 and 11:
Aceasta este însă o latură a suf
Page 12 and 13:
importantă funcţie europeană. (P
Page 14 and 15: antipatia era reciprocă. Petre Bud
Page 16 and 17: păstorească a Mitropoliei aceia.
Page 18 and 19: acolo au trecut Dunărea pe la Buda
Page 20 and 21: omânilor, în general, în ce măs
Page 22 and 23: pe agenţii diplomatici ai popoarel
Page 24 and 25: Noi Şerban Cantacuzino, din graţi
Page 26 and 27: urmărea să-şi refacă prin cruci
Page 28 and 29: Iată deci, din vremea lui Ştefan
Page 30 and 31: ezista atacului şi începură o re
Page 32 and 33: Şi Dimitrie Cantemir ştie de aces
Page 34 and 35: al celor doi principi şi al celor
Page 36 and 37: Prelegerea a IX-a ROMÂNII ÎN FAŢ
Page 38 and 39: Comandantul garnizoanei, Abudrrahma
Page 40 and 41: Prelegerea a X-a ŞERBAN CANTACUZIN
Page 42 and 43: Cam în acelaşi timp cînd scrie P
Page 44 and 45: Prelegerea a XI-a În ultima parte
Page 46 and 47: Şerban, la rîndul său, vorbeşte
Page 48 and 49: Prelegerea a XII-a A TREIA DOMNIE A
Page 50 and 51: Ucraina, cheltuia, de asemenea, foa
Page 52 and 53: Prelegerea a XIII-a RĂSCOALA MOLDO
Page 54 and 55: numeroşii emigranţi aflaţi sub s
Page 56 and 57: prefăceau a sprijini competiţiile
Page 58 and 59: Boierii moldoveni, pe care-i exaspe
Page 60 and 61: Cronicarii spun că unele familii,
Page 62 and 63: Prelegerea a XV-a DOMNIA LUI CONSTA
Page 66 and 67: Prelegerea a XVI-a DOMNIA LUI CONST
Page 68 and 69: Imperiului otoman. Dar proiectul re
Page 70 and 71: Prelegerea a XVII-a DOMNIA LUI CONS
Page 72 and 73: ISTORIA ROMÂNILOR de la 1693 înai
Page 74 and 75: spune un izvor contemporan, cu o o
Page 76 and 77: Prelegerea a II-a PRIMA DOMNIE A LU
Page 78 and 79: tînărului domn. „îmbrăcînd c
Page 80 and 81: Prelegerea a III-a DOMNIA LUI CONST
Page 82 and 83: neobişnuită, al cărei ecou îl g
Page 84 and 85: Prelegerea a IV-a Conflictul lui Du
Page 86 and 87: Iată ce spune cronicarul: „Apoi
Page 88 and 89: Despre modul cum erau maziliţi dom
Page 90 and 91: Prelegerea a Vl-a Î n ultima prele
Page 92 and 93: Moldovei muntoase, 44 Brîncoveanu
Page 94 and 95: Tratativele au continuat, August ce
Page 96 and 97: Prelegerea a VIII-a V-am arătat î
Page 98 and 99: Acum, cînd ţara s-a liberat de st
Page 100 and 101: toate hamurile cele împodobite cu
Page 102 and 103: „După ce veni Constantin Duca Vo
Page 104 and 105: Duculeţ nu apucase a-şi plăti da
Page 106 and 107: colaborator intim al lui Şerban Ca
Page 108 and 109: Prelegerea a Xl-a Mazilirea lui Con
Page 110 and 111: Înlăturarea lui Antioh Cantemir.
Page 112 and 113: Prelegerea a XII-a PRIMA DOMNIE A L
Page 114 and 115:
a venit în ţară cu 50 de pungi d
Page 116 and 117:
Prelegerea a XIII-a A DOUA DOMNIE A
Page 118 and 119:
Muntenia, condusă de Şerban Grece
Page 120 and 121:
Prelegerea a XIV-a A DOUA DOMNIE A
Page 122 and 123:
Dumitraşco Racoviţă, fratele lui
Page 124 and 125:
În concluzie, apărînd Tighina, A
Page 126 and 127:
Prelegerea a XVI-a A DOUA DOMNIE A
Page 128 and 129:
Am insistat asupra acestei întîmp
Page 130 and 131:
Prelegerea a XVII-a A DOUA DOMNIE A
Page 132 and 133:
Moldovei prin taberi străine: „F
Page 134 and 135:
Prelegerea a XVIII-a Mazilirea lui
Page 136 and 137:
diplomatic otoman, un iniţiat al i
Page 138 and 139:
Prelegerea a XIX-a Aţi văzut pîn
Page 140 and 141:
Astfel au luat naştere adevărate
Page 142 and 143:
experienţa lui. Nicolae Costin ne
Page 144 and 145:
Iată ce ne spune în această priv
Page 146 and 147:
Dar supărarea lui Nicolae Vodă î
Page 148 and 149:
În vremea aceasta Potoţki se găs
Page 150 and 151:
Prelegerea a XXIII-a DOMNIA LUI DIM
Page 152 and 153:
La Constantinopol, Dimitrie Cantemi
Page 154 and 155:
Prelegerea a XXIV-a DIMITRIE CANTEM
show all

Texte digitizate la Biblioteca Judeţeană Mureş în cadrul

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?