Iată ce ne spune <strong>în</strong> această privinţă Nico<strong>la</strong>e Costin: „Aice <strong>în</strong> ţară, de <strong>la</strong> o vreme deprinsese neguţătorii turci, ne<strong>în</strong>destu<strong>la</strong>ţi cu mierea, cu ceara, cu alte negoaţe ce precupiau, cu dughene prin tîrguri, văz<strong>în</strong>d şi ţara şi boierimea lipsite, de-şi făceau cirezi de boi de negoţ”. Pentru toate aceste afaceri, turcii nu plăteau nimic statului moldovean. Nico<strong>la</strong>e-Vodă se hotărî să-i supună <strong>la</strong> p<strong>la</strong>ta cornăritului. (Această dare fusese introdusă <strong>în</strong>tr-a doua domnie a lui Antioh Cantemir „pe boii de negoţ, deosebi de vamă, de bou cîte un leu”.) Fireşte, turcii s-au opus cu <strong>în</strong>dîrjire. P<strong>în</strong>ă <strong>la</strong> urmă a fost necesară o intervenţie a lui Mavrocordat <strong>la</strong> Poartă. „Stau împotriva turcii tare să nu dea, zic<strong>în</strong>d că ei vamă şi plătesc, iară cornăritul nici cum nu vor da cu altă ţară. Trăgănatu-s-au această gîlceavă cîtă-va: turcii să nu dea, oamenii domneşti ce erau pe această slujbă, să ia; p<strong>în</strong>ă iată, ce şi-au scos Nico<strong>la</strong>e Vodă şi ferman de <strong>la</strong> împărăţie, să-şi plătească turcii boii de cornărit; de vreme că ei neguţătoresc şi cu boi de negoţ.” C<strong>în</strong>d li s-a citit turcilor adunaţi <strong>la</strong> Spătărie ordinul împărătesc, au rămas uimiţi: „ . . .<strong>în</strong>dată au amorţit şi s-au mîhnit, unii scrîşnind <strong>în</strong> dinţi au eşit din spătărie”. 23 ianuarie 1940
Prelegerile XXI - XXII Aţi văzut cu cîtă energie a păşit din primele zile <strong>în</strong> treburile domniei Nico<strong>la</strong>e Mavrocordat. Cu toată asprimea sa împotriva c<strong>la</strong>sei care <strong>în</strong>temeiase şi susţinuse statul moldovean <strong>în</strong> decursul veacurilor, trebuie să recunoaştem că această domnie reprezintă <strong>în</strong> ordinea socială, <strong>în</strong> administraţie ca şi <strong>în</strong> justiţie, împărtăşirea societăţii moldovene dintr-un spirit nou, aproape revoluţionar. Este poate <strong>în</strong>tîia oară - de <strong>la</strong> Ioan Vodă cel Cumplit - c<strong>în</strong>d se <strong>în</strong>cearcă <strong>în</strong> Moldova nu numai o mai dreaptă r<strong>în</strong>duială socială şi administrativă, dar şi o reformă <strong>în</strong> moravuri. Nico<strong>la</strong>e Mavrocordat ajută pe orăşeni. Îndreptări administrative. Întărirea spiritului de justiţie. Aţi văzut solicitudinea domnului pentru ţărănime. Şi tîrgoveţii s-au bucurat de sprijinul său. În vremurile acestea de atotputernicie boierească <strong>în</strong> veacul al XV-lea şi al XVII-lea, asistăm <strong>la</strong> o creştere disproporţionată a proprietăţii mari, de pe urma căreia a suferit nu numai răzeşimea dar şi orăşenii. Într-adevăr, multe dintre imaşurile din jurul tîrgurilor fuseseră <strong>în</strong>ghiţite <strong>în</strong>cetul cu <strong>în</strong>cetul, fie de boieri, fie de mănăstiri. Iată ce ne spune <strong>în</strong> această privinţă cronicarul: „De <strong>la</strong> o vreme, deprinsese domnii cei mai de cur<strong>în</strong>d a da şi <strong>la</strong> boieri şi altora, aşa <strong>în</strong>cît n-au răsmas loc deosebit pentru hrana şi agonisita, pe d<strong>în</strong>sul, tîrgurilor.” 162 Mai departe, ace<strong>la</strong>şi cronicar adaugă că „Domnii cei vechi” respectaseră hotarele oraşelor, ferindu-le de aservire către cler şi nobilime („nesupuse zeciuielilor a boieri şi a călugări”). Tot Nico<strong>la</strong>e Costin ne informează că domnul primise pl<strong>în</strong>geri „de <strong>la</strong> cîţiva tîrgoveţi a cîtorva tîrguri, cum că n-au unde se hrăni”. Indignat, Mavrocordat a luat măsuri pentru curmarea răului şi a intenţionat chiar „să strice daniile cele ce s-au făcut de domni mai decur<strong>în</strong>d”; <strong>în</strong> cele din urmă a renunţat din pricina rezistenţei celor două categorii de privilegiaţi („socotind să nu-i mîhnească”). Dar Mavrocordat <strong>în</strong>cearcă şi o adevărată reorganizare administrativă a statului moldovean. Ştiţi că administraţia <strong>în</strong> Principatele noastre era un apanaj rezervat boierimii. Din această pricină, prea adesea se găseau <strong>în</strong> slujbe <strong>în</strong>semnate oameni incapabili sau necinstiţi, dar pe care îi recomanda poziţia lor socială. Nico<strong>la</strong>e Mavrocordat a <strong>în</strong>cercat să <strong>în</strong>lăture elementele rele. O recunoaşte şi Neculce: „Iară pe <strong>la</strong> toate marginele (ţării) alesese boieri de cinste, capete, de le didese <strong>în</strong> seama lor ţinuturile, pîrcălăbiile şi stărostiile… 163 Aţi văzut că mazileşte dregători de seamă, <strong>în</strong>dată ce se <strong>în</strong>doieşte de corectitudinea lor. Şi <strong>în</strong> str<strong>în</strong>gerea dărilor, Nico<strong>la</strong>e Vodă caută a <strong>în</strong>lătura anarhia „…Că nu se amesteca nime să umble alţi zlotaşi de <strong>la</strong> curte, fără de cît boieri acei ce le erau date <strong>în</strong> seama lor, ţinuturile, de erau capete pe margine...” Concepţia onestă şi rigidă a domnului <strong>în</strong> administraţie nu se împiedică de nici o consideraţie personală. Loveşte fără cruţare pe cei incorecţi, chiar dacă s<strong>în</strong>t apropiaţii săi. S<strong>în</strong>t numeroase cazurile de acest fel. Tipic este ace<strong>la</strong> al vistiernicului Gheorghiţă Apostol „pre carele îl avea Nico<strong>la</strong>e Vodă aproape”. Acesta s-a dovedit neglijent, foarte cur<strong>în</strong>d după ce i s-a <strong>în</strong>credinţat grija vistieriei (...nu-şi lua seama cu diecii de vistierie”). Domnul <strong>în</strong>să, care îl ţinea sub observaţie, l-a luat prin surprindere şi a instituit o cercetare. A numit <strong>în</strong> comisia de cercetare pe Marele Logofăt Ioan Buhuş şi pe Ioan Pa<strong>la</strong>di, care fusese Mare Vistiernic sub Mihai Racoviţă. „Stătut-au acei boieri cîteva zile <strong>în</strong> Vistierie, lu<strong>în</strong>d seama lui Georgiţă Vistiernicul, fiind isvoadele din lăuntru scoase să potrivească cu isvoadele din vistierie; că avea Nico<strong>la</strong>e Vodă toate or<strong>în</strong>duielile cîte se str<strong>în</strong>geau din ţară, aşa pre ţărani cum şi pre mazili, isvoade greceşti, pe seama lui Sculi cămăraşul din năuntru. Af<strong>la</strong>tu-l-ar acei boieri pe Georgiţă vel vistiernic dator vistieriei cu cîteva pungi de bani; şi atunce, după seama şi socotea<strong>la</strong> acelor doi boieri, scîrbindu-se Nico<strong>la</strong>ie Vodă pe Georgie vel Vistiernicul, l-au aruncat <strong>la</strong> siimeni, <strong>la</strong> lefe, de l-au <strong>în</strong>chis <strong>la</strong> odăile sele. . . ” V-am reprodus acest pasaj, ca să vă daţi seama de metodele administrative ale lui Nico<strong>la</strong>e Mavrocordat. Vedeţi din acest citat că el urmărea, prin-tr-un intim al său, toate operaţiunile pe care trebuia să le facă vistieria, aşa <strong>în</strong>cît, <strong>în</strong> orice moment, controlul era uşor de făcut. 162 N. Costin, ed. Kogălniceanu, p. 85. 163 Neculce, p. 297.
- Page 2 and 3:
Texte digitizate la Biblioteca Jude
- Page 4 and 5:
CUPRINS Victor Papacostea - Note pe
- Page 6 and 7:
Ardeal, unde erau pribegiţi, pe Gl
- Page 8 and 9:
Un altul, de data aceasta un france
- Page 10 and 11:
Aceasta este însă o latură a suf
- Page 12 and 13:
importantă funcţie europeană. (P
- Page 14 and 15:
antipatia era reciprocă. Petre Bud
- Page 16 and 17:
păstorească a Mitropoliei aceia.
- Page 18 and 19:
acolo au trecut Dunărea pe la Buda
- Page 20 and 21:
omânilor, în general, în ce măs
- Page 22 and 23:
pe agenţii diplomatici ai popoarel
- Page 24 and 25:
Noi Şerban Cantacuzino, din graţi
- Page 26 and 27:
urmărea să-şi refacă prin cruci
- Page 28 and 29:
Iată deci, din vremea lui Ştefan
- Page 30 and 31:
ezista atacului şi începură o re
- Page 32 and 33:
Şi Dimitrie Cantemir ştie de aces
- Page 34 and 35:
al celor doi principi şi al celor
- Page 36 and 37:
Prelegerea a IX-a ROMÂNII ÎN FAŢ
- Page 38 and 39:
Comandantul garnizoanei, Abudrrahma
- Page 40 and 41:
Prelegerea a X-a ŞERBAN CANTACUZIN
- Page 42 and 43:
Cam în acelaşi timp cînd scrie P
- Page 44 and 45:
Prelegerea a XI-a În ultima parte
- Page 46 and 47:
Şerban, la rîndul său, vorbeşte
- Page 48 and 49:
Prelegerea a XII-a A TREIA DOMNIE A
- Page 50 and 51:
Ucraina, cheltuia, de asemenea, foa
- Page 52 and 53:
Prelegerea a XIII-a RĂSCOALA MOLDO
- Page 54 and 55:
numeroşii emigranţi aflaţi sub s
- Page 56 and 57:
prefăceau a sprijini competiţiile
- Page 58 and 59:
Boierii moldoveni, pe care-i exaspe
- Page 60 and 61:
Cronicarii spun că unele familii,
- Page 62 and 63:
Prelegerea a XV-a DOMNIA LUI CONSTA
- Page 64 and 65:
căzăceşti toate acestea îl făc
- Page 66 and 67:
Prelegerea a XVI-a DOMNIA LUI CONST
- Page 68 and 69:
Imperiului otoman. Dar proiectul re
- Page 70 and 71:
Prelegerea a XVII-a DOMNIA LUI CONS
- Page 72 and 73:
ISTORIA ROMÂNILOR de la 1693 înai
- Page 74 and 75:
spune un izvor contemporan, cu o o
- Page 76 and 77:
Prelegerea a II-a PRIMA DOMNIE A LU
- Page 78 and 79:
tînărului domn. „îmbrăcînd c
- Page 80 and 81:
Prelegerea a III-a DOMNIA LUI CONST
- Page 82 and 83:
neobişnuită, al cărei ecou îl g
- Page 84 and 85:
Prelegerea a IV-a Conflictul lui Du
- Page 86 and 87:
Iată ce spune cronicarul: „Apoi
- Page 88 and 89:
Despre modul cum erau maziliţi dom
- Page 90 and 91:
Prelegerea a Vl-a Î n ultima prele
- Page 92 and 93:
Moldovei muntoase, 44 Brîncoveanu
- Page 94 and 95: Tratativele au continuat, August ce
- Page 96 and 97: Prelegerea a VIII-a V-am arătat î
- Page 98 and 99: Acum, cînd ţara s-a liberat de st
- Page 100 and 101: toate hamurile cele împodobite cu
- Page 102 and 103: „După ce veni Constantin Duca Vo
- Page 104 and 105: Duculeţ nu apucase a-şi plăti da
- Page 106 and 107: colaborator intim al lui Şerban Ca
- Page 108 and 109: Prelegerea a Xl-a Mazilirea lui Con
- Page 110 and 111: Înlăturarea lui Antioh Cantemir.
- Page 112 and 113: Prelegerea a XII-a PRIMA DOMNIE A L
- Page 114 and 115: a venit în ţară cu 50 de pungi d
- Page 116 and 117: Prelegerea a XIII-a A DOUA DOMNIE A
- Page 118 and 119: Muntenia, condusă de Şerban Grece
- Page 120 and 121: Prelegerea a XIV-a A DOUA DOMNIE A
- Page 122 and 123: Dumitraşco Racoviţă, fratele lui
- Page 124 and 125: În concluzie, apărînd Tighina, A
- Page 126 and 127: Prelegerea a XVI-a A DOUA DOMNIE A
- Page 128 and 129: Am insistat asupra acestei întîmp
- Page 130 and 131: Prelegerea a XVII-a A DOUA DOMNIE A
- Page 132 and 133: Moldovei prin taberi străine: „F
- Page 134 and 135: Prelegerea a XVIII-a Mazilirea lui
- Page 136 and 137: diplomatic otoman, un iniţiat al i
- Page 138 and 139: Prelegerea a XIX-a Aţi văzut pîn
- Page 140 and 141: Astfel au luat naştere adevărate
- Page 142 and 143: experienţa lui. Nicolae Costin ne
- Page 146 and 147: Dar supărarea lui Nicolae Vodă î
- Page 148 and 149: În vremea aceasta Potoţki se găs
- Page 150 and 151: Prelegerea a XXIII-a DOMNIA LUI DIM
- Page 152 and 153: La Constantinopol, Dimitrie Cantemi
- Page 154 and 155: Prelegerea a XXIV-a DIMITRIE CANTEM