artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

Deøi filmul e abordat ca fapt de actualitate, comentariile acestea nu sînt,
numaidecît, o cronicæ de film. (Øi, oricum, actualitatea „tare“ a lui e mai
degrabæ cea a vremurilor noastre, postcomuniste…) Notate în prima
lor ciornæ „la cald“ (øi integral, cît priveøte argumentele, imediat ce, la finele
toamnei trecute, am væzut filmul), ele ræmîn øi în aceastæ formæ – cæci
ceea ce cred nu s-a schimbat defel – mai degrabæ o notaflie a experienflei
stîrnite de acesta, øi doar aøa o „cronicæ“… a impactului ei asupra mea.
A spune despre ea cæ este una „reflexivæ“ (pe lîngæ a fi „istori(ologi)cæ“,
„esteticæ“, „politicæ“…) e, simultan, o redundanflæ, dar øi, prima facie, un
oximoron, ce cred cæ meritæ discuflie. Iar de aceea, rîndurile de faflæ sînt,
între altele, øi o încercare de a gîndi pînæ la capæt (în înflelesul propriu al
cuvîntului) sensul acestei experienfle, totuøi covîrøitor „vizuale“, cîtæ
vreme este vorba despre un film. Desigur, pentru a (mi-)o elucida ca atare
– cu aceastæ vorbæ de fenomenologi, care înfæøoaræ „reflexiv“ øi „vizibil“
unul pe celælalt pentru a le satura øi limpezi reciproc evidenfla… Nefiind,
de altfel, mare consumator de film, e singurul fel în care m-aø putea încumeta
(ori m-aø pricepe) sæ mæ pronunfl, public, despre unul.
Între timp, în paralel cu continuarea carierei sale internaflionale 5 , filmul
a fost væzut de multæ lume øi în flaræ, unde desigur cæ a stîrnit vîlvæ. (Øi
cum ar fi putut sæ nu o facæ – flinînd cont atît de turul de forflæ cinematic
izbutit, cît øi de ceea ce aruncæ el în joc? Øi, de fapt, de ambele la un
loc, cæci ele nu pot fi luate decît împreunæ…) A fæcut, astfel, øi sæ se scrie
mult despre el – øi cred cæ uneori chiar just, din anumite unghiuri de
vedere –, iar astfel multe dintre meritele lui nu au avut cum sæ ræmînæ
neobservate. Nu doar fireøtile evaluæri, potrivit uzanflelor (øi intereselor)
cronicii de cinema sau culturale… – Unde însæ, adesea, semnatarii,
pornind de la cîte un aspect frapant sau altul, fie al „ceauøismului“, fie al
personalitæflii titulare din vreun moment anume al carierei lor politice,
aspecte øi momente crud subliniate de film (care însæ le „pune pe tapet“
pe toate…), se regæsesc antrenafli, de la un punct, în cîte-o psihodramæ
personalæ (autoindusæ, prin transfer, dublat însæ øi de-un
contratransfer – cæci filmul are øi acest dublu efect afectiv destabilizant 6 ),
mai græitoare, în consecinflæ, pentru propria tentativæ de lichidare de conturi
cu trecutul decît despre film ori despre tema lui. 7 Ci, mai larg, filmul
a putut declanøa øi sofisticate dezbateri de ideologie culturalæ. Iar
ele au fost cîteodatæ furtunoase tocmai fiindcæ, subîntinse de, pe de o
parte, sensibilitæfli politico-sociale øi, pe de alta, de preferinfle teoretice
contradictorii, au angajat polemic paradigme antinomice de lecturæ a
„documentului“ artistic øi/sau cultural. 8
Mai mult, „øtirea-eveniment“ fæcutæ de film, sau mai degrabæ de vîlva
din jurul lui (øi, desigur, de caracterul deopotrivæ insolit øi „sulfuros“ al
scena
subiectului rumorii: un film provocator cu/despre Ceauøescu…), a
fost semnalatæ øi în presa de mare tiraj, cu sumare, dar factuale descrieri
funcflionale „de conflinut“, pe înflelesul oricui dorea sæ-øi facæ „o idee“.
Inclusiv despre puflin obiønuita manieræ de „confecflionare“, exclusiv prin
montaj, a filmului øi despre materia sa primæ: filmæri oficiale, „comuniste“,
de arhivæ. În fine, cum pomeneam deja, s-a discutat despre el pe forumuri
on-line (chiar „în direct“ cu autorul lui – destul de prezent public,
de altfel, prin interviuri, talks, întîlniri, ca pentru a-i asista recepflia, în ceea
ce ar fi putut avea ea „delicat“, estetic øi politic), s-a conversat despre
el pe bloguri etc.
În general, a suscitat, în funcflie de diversitatea publicului sæu (diversitate
multiplæ – de generaflie, de compoziflie socialæ, de educaflie cinefilæ øi generalæ,
de culturæ istoricæ øi politicæ, de gust etc.), la unii admiraflie,
motivele de prefluire putînd fi nu doar de „satisfacflie estetæ“, ci øi mai complexe
(sau amestecate, nu întotdeauna compatibile cu „corectitudinea
politicæ“ postcomunistæ 9 …); la alflii nedumeriri øi perplexitæfli redevabile în
primul rînd construcfliei formale a filmului – øi, mai elementar, absenflei de
explicaflii „externe“ la scene, actori politici secundari, momente øi contexte
(legendele, subtitluri, intertext ori comentariile din off lipsesc cu totul). Iar
cîteodatæ i-au fost aduse reproøuri aspre, de nu chiar respingeri hotærîte.
Cel mai adesea, pe motivul cæ ar „umaniza“ întrucîtva, sau chiar de-a dreptul
nepermis („periculos“), figura tiranului, putînd contribui astfel, fie øi involuntar,
la un fel de reabilitare istoricæ a memoriei sale. Ceea ce, împreunæ
cu concentrarea, inerentæ totuøi conceptului formal al filmului, pe personajul
acestuia øi pe „perspectiva“ sa, ar avea efectul nefast de a oblitera
în percepflia spectatorului – dar mai ales în amintirea oamenilor, cu
atît mai mult a generafliilor færæ amintiri directe despre epocæ øi metamorfozele
ei terminale –, de pildæ, umbra hidoasæ a represiunii. 10 Øi, în genere,
cæ nu s-ar putea vedea deloc din film fafla cealaltæ a medaliei: privafliunile
umilitoare, arbitrarul øi samavolniciile din cotidian, obtuzitatea instituflionalizatæ
ø.a.m.d. (Dar atunci, aøa, nu s-ar vedea ca atare – s-ar putea
adæuga, adoptînd o clipæ aceastæ opticæ – nici mizeria moralæ 11 pe care
a sfîrøit prin a o genera, ca „produs secundar“, regimul. Adicæ, pe lîngæ
celelalte, øi ca prefl al suportærii lor, laøitatea abjectæ øi ipocrizia schizofrenicæ
în care, în umbra atotcuprinzætoare øi sufocantæ a unui cult al personalitæflii
færæ limite, fusese tîrîtæ o societate întreagæ. E drept, încetul cu încetul.
Øi doar dupæ ce îi acordase – cvasiplebiscitar øi spontan – celui ce nu era
decît secretarul general al Partidului Comunist legitimitatea de facto de
exponent incarnînd interesele nafliunii øi fæcîndu-l astfel sæ se vadæ eo ipso
învestit cu o figuræ de veritabil øef charismatic al statului... încæ înainte de
crearea propriu-zisæ a funcfliei. 12 )
115