3. Cuvînt-înainte la ediflia francezæ, Le Chômage créateur, in Ivan Illich, OEuvres complètes, vol. II, Paris, Fayard, <strong>20</strong>05, p. 25. 6 o „ecologie mentalæ“ øi o „ecologie socialæ“, pentru a ne – concept-cheie – „resingulariza“ în cîmpul unui capitalism (hiperfoucaldian) a cærui principalæ producflie a ajuns sæ fie aceea de subiectivitate. Micro-re-singularizærile transversale în cîmpul total de imanenflæ al „Capitalismului Mondial Integrat“ nu pot fi însæ realizate decît prin metaacfliuni de transvaluare ecosoficæ, prin „metamodelizare“, adicæ prin afirmarea unor multitudini proliferante de „sisteme de valorizare“, de „universuri de valoare“, prin „procese de afirmare a unor valori capabile sæ le respecte eterogenitatea øi singularitatea“. În acelaøi spirit general ecologic cu al unui Ivan Illich, de pildæ, cel din The Right to Useful Unemployment [Dreptul la øomaj creator] sau din The Shadow Work [Munca-fantomæ] (care vorbea de „lupta pentru o repartizare echitabilæ a libertæflii de a crea valori de întrebuinflare“ 3 ), proiectul ecosofic al lui Guattari, fiind încæ departe de a fi realizat ca veritabilæ gîndire asupra întregului, ca înflelepciune politicæ deci, fline de o actualitate viitoare, pentru care trebuie, tocmai, luptat, care trebuie, tocmai, creatæ, ajunsæ din urmæ, provocatæ.
Cele trei ecologii* Félix Guattari Lui Sacha Goldman Aøa cum existæ o ecologie a ierburilor rele, existæ øi o ecologie a ideilor rele. Gregory Bateson 1 Planeta Terra trece printr-o perioadæ de intense transformæri tehnico-øtiinflifice, care provoacæ, în replicæ, fenomene de dezechilibru ecologic ce ameninflæ, în timp, dacæ nu li se va gæsi remediu, însæøi implantarea vieflii pe suprafafla ei. În paralel cu aceste mutaflii, modurile umane de viaflæ, individuale øi colective, alunecæ pe panta unei deterioræri din ce în ce mai pronunflate. Reflelele de rudenie tind sæ fie reduse la maximum, viafla domesticæ e cangrenatæ de consumul mass-mediatic, viafla conjugalæ øi familialæ este „osificatæ“ frecvent printr-un fel de standardizare a comportamentelor, relafliile de vecinætate sînt reduse, în general, la expresia lor cea mai særacæ etc. Compromis, în felul acesta, printr-un fel de miøcare generalæ de implozie øi de infantilizare regresivæ, e raportul dintre subiectivitate øi exterioritatea ei, fie ea socialæ, animalæ, vegetalæ sau cosmicæ. Alteritatea tinde sæ-øi piardæ orice asperitate. Turismul, de exemplu, se rezumæ cel mai adesea la o cælætorie pe loc în sînul aceloraøi redundanfle imagistice øi comportamentale. Formafliunile politice øi instanflele executive par total incapabile sæ surprindæ aceastæ problematicæ în ansamblul implicafliilor ei. Chiar dacæ au început, recent, sæ devinæ parflial conøtiente de pericolele cele mai evidente care ameninflæ mediul natural al societæflilor noastre, ele se mulflumesc, în general, sæ abordeze domeniul prejudiciilor industriale exclusiv dintr-o perspectivæ tehnocraticæ, cînd este clar cæ doar o articulare etico-politicæ – pe care eu o numesc ecosofie – a celor trei registre ecologice – al mediului, al relafliilor sociale øi al subiectivitæflii umane – ar putea sæ clarifice aøa cum se cuvine aceste probleme. Despre modul de a træi de-acum înainte pe aceastæ planetæ, în contextul accelerærii mutafliilor tehnico-øtiinflifice øi al considerabi<strong>lei</strong> creøteri demografice, este vorba. Forflele productive, ca urmare a neîntreruptei dezvoltæri a muncii maøinice, amplificatæ de revoluflia informaticæ, vor face ca tot mai mult timp dedicat unei activitæfli umane potenfliale sæ devinæ disponibil. 2 În ce scop însæ? Pentru øomaj, marginalitate opresivæ, solitudine, inutilitate, angoasæ, nevrozæ sau pentru culturæ, creaflie, cercetare, reinventarea mediului înconjurætor, îmbogæflirea modurilor de viaflæ øi de simflire? În Lumea a Treia, la fel ca øi în lumea dezvoltatæ, porfliuni întregi ale subiectivitæflii colective se præbuøesc sau se chircesc în jurul unor arhaisme, aøa cum se întîmplæ, de pildæ, în cazul redutabi<strong>lei</strong> exacerbæri a fenomenelor de integrism religios. Crizei ecologice nu i se va putea da un ræspuns pe mæsuræ decît la scaræ planetaræ øi doar cu condiflia operærii unei revoluflii politice, sociale øi culturale capabile sæ reorienteze obiectivele producfliei de bunuri materiale øi imateriale. Aceastæ revoluflie nu va trebui, aøadar, sæ priveascæ doar raporturile de forfle vizibile la scaræ mare, ci øi domenii moleculare ale sensibilitæflii, inteligenf<strong>lei</strong> øi dorinf<strong>lei</strong>. O finalizare a muncii sociale reglementatæ univoc de o economie a profitului øi de relaflii de putere n-ar mai putea sæ conducæ, în momentul de faflæ, decît la niøte impasuri dramatice. Lucrul e evident în cazul absurditæflii tutelelor economice care apasæ asupra Lumii a Treia, împingînd unele dintre zonele ei spre o pauperizare absolutæ øi ireversibilæ. Cum la fel de evident este FÉLIX GUATTARI (1930–1992), psihanalist, filosof, teoretician social øi activist radical francez, promotor al psihoterapiei instituflionale (în cadrul legendarei clinici de la La Borde), format øi analizat de Lacan (pe care însæ l-a „trædat“, inventînd „schizanaliza“), neobosit creator de reflele, microinstituflii, „grupuri-subiect“ øi reviste (Recherches, Chimères), susflinætor al unor cauze minoritare în întreaga lume (palestinianæ, Italia, Brazilia, Japonia etc.), promotor al primelor radiouri libere în Franfla, autor al unei creaflii conceptuale extrem de influente, desfæøuratæ parflial în lucræri precum Psychanalyse et transversalité (1972), La Révolution moléculaire (1977), L’Inconscient machinique. Essais de schizoanalyse (1979), Nouveaux espaces de liberté (împreunæ cu Toni Negri, 1985), Micropolitiques (împreunæ cu Suely Rolnik, 1986), Cartographies schizoanalytiques (1989), Chaosmose (1992), cunoscut mai ales prin colaborarea sa cu Gilles Deleuze (Anti-OEdip. Capitalism øi schizofrenie 1, 1972, trad. de B. Ghiu, <strong>20</strong>08; Kafka. Pentru o literaturæ minoræ, 1975, trad. de B. Ghiu, <strong>20</strong>07; Mii de platouri. Capitalism øi schizofrenie 2, 1979, trad. de B. Ghiu, în pregætire; Ce este filosofia?, 1991, trad. de M. Mærculescu-Cojocea, 1999). arhiva * Drepturile cærflii lui Félix Guattari, Les Trois Écologies, aparflin editurii pariziene Galilée, care a publicat-o în 1989, în colecflia „L’espace critique“, coordonatæ de Paul Virilio. Editorii îi mulflumesc doamnei Joanna Delorme pentru acordarea drepturilor de realizare øi de publicare a prezentei versiuni româneøti. (N. ed.) 1. Gregory Bateson, Vers l’écologie de l’esprit, vol. II, Paris, Le Seuil, 1980. 2. În uzinele Fiat, de exemplu, în zece ani, mîna de lucru salariatæ a scæzut de la <strong>14</strong>0.000 de muncitori la 60.000, în vreme ce productivitatea a crescut cu 75%. 7
- Page 1 and 2: w artæ + societate / arts + societ
- Page 3 and 4: Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5 and 6: insert 138 Navid Nuur: ‘Untitled
- Page 7: Ecosofia, „noua paradigmæ etico-
- Page 11 and 12: cu mult pe aceea a tradiflionalelor
- Page 13 and 14: generate øi regenerate Universuril
- Page 15 and 16: în corpuri totalizate, ci øi toat
- Page 17 and 18: de ritornele existenfliale pentru a
- Page 19 and 20: Repet, esenflialæ, aici, este rupt
- Page 21 and 22: mare (prin media, servicii de asist
- Page 23 and 24: * În concluzie, cele trei ecologii
- Page 46 and 47: 44 Matei Bejenaru Songs for a Bette
- Page 48 and 49: Andrea Hajtajer Give Me Beauty Give
- Page 50 and 51: vorbi despre o separare socialæ ø
- Page 52 and 53: Dan Acostioaei What Goes Around, vi
- Page 54 and 55: Florin Bobu 3 Real Birdhouses, view
- Page 56 and 57: Liliana Basarab Monuments for Conce
- Page 58 and 59:
56 SATellite Tester, performance, 2
- Page 60 and 61:
Employer/Employee, 2010, installati
- Page 62 and 63:
60 Little Girls, 2006, installation
- Page 64 and 65:
foarte diferite de ale mele. Încæ
- Page 66 and 67:
Domul, de la fereastræ -, unde oca
- Page 68 and 69:
Din 1001 de nopfli în arena social
- Page 70 and 71:
cineva care vine din Liban îl înt
- Page 72 and 73:
70 The façade of the National Thea
- Page 74 and 75:
interes special pentru Farid), extr
- Page 76 and 77:
Scriitura performance-ului Tim Etch
- Page 78 and 79:
Tim Etchells’s performance Neithe
- Page 80 and 81:
Cally Spooner Piece for a Pending P
- Page 82 and 83:
Unclarity a lui Tim Etchells face c
- Page 84 and 85:
82 Instructables Restaurants 2009-2
- Page 88 and 89:
vieflii øi creativitæflii lor...
- Page 90 and 91:
Cult of She-manity, 2011, digital p
- Page 92 and 93:
Exhibition views Empire, State, Bui
- Page 94 and 95:
e translatatæ în chiar spafliul e
- Page 96 and 97:
The Fountainhead, 2010, video, B&W,
- Page 98 and 99:
cærui sfîrøit mult aøteptat a c
- Page 100 and 101:
Românæ televizatæ un moment atî
- Page 102 and 103:
factuale, acel ce-cum-unde-cînd-ci
- Page 104 and 105:
intelectualii impasibili øi neatin
- Page 106 and 107:
Andrei Ujicæ Stills from Out of th
- Page 108 and 109:
106 rect liber al Québecului, un d
- Page 110 and 111:
Din aceastæ situaflie s-a visat, d
- Page 112 and 113:
litæflile de întrebuinflare desch
- Page 114 and 115:
armatæ cæ armata e alæturi de po
- Page 116 and 117:
Andrei Ujicæ Stills from The Autob
- Page 118 and 119:
Într-un cuvînt deci, potrivit det
- Page 120 and 121:
lui performativ de sens este sæ fi
- Page 122 and 123:
ce-i drept, istoria în figuraflia
- Page 124 and 125:
„regimului comunist din România
- Page 126 and 127:
124
- Page 128 and 129:
- E foarte frumoasæ. - Îmi place
- Page 130 and 131:
- Pentru cæ în facultate am fæcu
- Page 132 and 133:
- Pæi, descoperind cærflile Virgi
- Page 134 and 135:
de cæmaøæ bej mototolit. General
- Page 136 and 137:
- Cum vezi arta contemporanæ româ
- Page 138 and 139:
- Aici a fost un fel de bar, club d
- Page 140:
insert Lucrærile lui Navid Nuur s
- Page 144 and 145:
muncitoare øi clasa superioaræ, i
- Page 146 and 147:
De ce se pierd prietenii de cum apu
- Page 148 and 149:
Corul de plîngeri din Tokio Nu-fli
- Page 150 and 151:
conduc pe banda rezervatæ bicicli
- Page 152 and 153:
Corul de plîngeri din Helsinki Nu
- Page 154 and 155:
proaste? În fiecare varæ plouæ d
- Page 156 and 157:
Îngrædiri øi bunuri comune: din
- Page 158 and 159:
Introducere la noile îngrædiri* M
- Page 160 and 161:
coca pentru export; sau prostituîn
- Page 162 and 163:
nu mai sînt de actualitate în ace
- Page 164 and 165:
pentru defecafliile sale. Cu toate
- Page 166 and 167:
1. Marx øi reproducflia forflei de
- Page 168 and 169:
a femeilor din Statele Unite a fost
- Page 170 and 171:
nelor, recifurilor de corali, a spe
- Page 172 and 173:
comercial øi lucrætorii casnici
- Page 174 and 175:
------. (1999). The Cancer Stage of
- Page 176 and 177:
topia (2007). Dupæ cum aratæ Carl
- Page 178 and 179:
ea echilibrului nostru corporal øi
- Page 180 and 181:
7. Pentru mai multe despre acest su
- Page 182 and 183:
ciale“, atunci am descoperi cæ m
- Page 184 and 185:
numærate cærfli øi articole, cum
- Page 186 and 187:
accesul la anumite mijloace de prod
- Page 188 and 189:
tesc (în Africa, în cazul Franfle
- Page 190 and 191:
------. Midnight Oil: Work Energy W
- Page 192 and 193:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
- Page 194:
Marius Babias (ed.): European Influ