„regimului comunist din România“, verdict pronunflat oficial (pe baza recomandærilor unei Comisii prezidenfliale însærcinate, la fel de oficial, cu „studiul chestiunii“) de actualul preøedinte al statului. Ceauøescu însuøi, ca øi regimul fasonat de el în 24 de ani de putere necontestatæ realmente de nimeni, îøi pierduse(ræ) la sfîrøit orice legitimitate, asta e clar ca lumina zi<strong>lei</strong> (altfel, n-ar fi putut fi împuøcat atît de uøor pe cît a fost, în jubilaflia, atunci, a unui popor întreg). Dar ca el s-o fi putut pierde chiar aøa de tot, cum s-a întîmplat, øi exclusiv „pe mîna sa“, trebuie cæ a avut din ce cheltui… De fapt, chestiunea legitimitæflii politice a „regimului comunist“ e complicatæ iremediabil, în România, mi se pare, de însæøi mutaflia lui în ceea ce a ajuns sæ se cheme, unanim azi, naflionalcomunism. Aøa cum spuneam deja în altæ parte, „comunismul“, în special în „epoca Ceauøescu“, a împlinit aici (e drept, cu preflul unei deplasæri øi al unui decalaj istoric) chiar proiectul politico-naflional(ist) de <strong>societate</strong> (øi de „popor“ omogen) al statului-nafliune burghez în versiunea sa est-europeanæ (cf. „Comunismul în efigie realæ øi opera sa vie“, in Adrian T. Sîrbu øi Alexandru Polgár (ed.), Genealogii ale postcomunismului, Cluj, Idea, <strong>20</strong>09. Iar <strong>societate</strong>a realæ, urmare øi a acestui uriaø echivoc, în mare parte a aderat la el. (De aceea vorbæria juridistliberalæ despre ilegitimitate, asezonatæ øi cu „droit-de-l’homme-ism“ retrospectiv, în care se travesteøte anticomunismul oficial de azi nu cred cæ face prea multe parale. Øi tot de aceea, în treacæt fie spus, personal nu creditez deloc interpretarea „orientalistæ“ – chinezeascæ ori nord-coreeanæ – a estetico-politicului de masæ ceauøist. Spus iute, „Cîntarea României“, în pofida unor aspecte de suprafaflæ (øi-a unor contiguitæfli cronologice, exploatate øi de film), øi nici „protocronismul“ nu sînt fenomene politic-culturale de import.) 13. Consecvent cu sine, el adoptæ vizavi de acest fel de criticæ poziflia (conservatoare øi <strong>idea</strong>listæ în fond) a „separafliei conøtiinf<strong>lei</strong> estetice“ (cf. definirea øi critica ei exemplaræ la Gadamer, v. Adevær øi metodæ, Partea I, I, 3, § a øi b). El concediazæ rolul pedagogic al artei (iar, pentru filmul însuøi, eventuala lui funcflie didacticæ, de informare istoricæ etc.); aceasta nu e responsabilæ de nivelul de educaflie sau de opfliunile politice ale publicului ei; alte instanfle sînt responsabile în <strong>societate</strong> cu pedagogia în cotidian: biserica, familia, presa. Vezi conversaflia cu Marina Constantinescu, citatæ deja (cf. nota 4). Este, într-adevær, o linie posibilæ de apærare a muncii artistice efectuate de Andrei Ujicæ pe, cu ajutorul øi la adresa materialului vizual primar al filmului sæu. Personal, cred însæ cæ o lecturæ mai materialistæ (mai „literalæ“) øi în acelaøi timp mai riguros politicæ a produsului metodei dupæ care a fost realizat filmul poate face mai mare dreptate reflexivitæflii imanente pe care acesta o obiectiveazæ, oferind-o astfel øi privirii, øi meditafliei spectatorilor lui. <strong>14</strong>. Cf. Gérard Granel, „Pourquoi avons-nous publié cela?“, in De l’Université, Mauvezin, T.E.R., 1981, p. <strong>14</strong>1 (în româneøte, v. Despre Universitate, Cluj, Idea, <strong>20</strong>01, p. <strong>11</strong>1). Granel, în- 122 tr-o lecturæ actualizantæ a Discursului de Rectorat al lui M. Heidegger, se interoga, în ce-l priveøte, despre „semnificaflia noutæflii naflional-socialiste în materie de politicæ modernæ“. 15. Adicæ, pe scurt, descrierea, în cuvinte, a felului în care aratæ opera vizualæ discutatæ (eventual evocarea „impresiilor“ øi „træirilor“ suscitate de ea). Nu e doar substituirea iconicitæflii plastic-vizuale cu metaforicitatea discursului verbal, ci øi activarea ori recursul la raportul de suplementaritate întreflinut de cele douæ regimuri/ordini expresive. 16. În eseul meu din <strong>20</strong>09, menflionat deja (v. supra, nota 12), øi-mi cer iertare cæ revin cu asta. 17. Criticile aduse mai devreme „teoretizærilor“ social-politice øi filosofice ale lui Ujicæ, dacæ îmi susflin afirmaflia, se pot øi întoarce foarte bine împotriva mea în caz cæ lectura mea a filmului sæu ar fi surprinsæ în delict de neadecvare. 18. Cf. Ph. Lacoue-Labarthe, La fiction du politique. Heidegger, l’art et la politique, Bourgois, 1987 (în româneøte, Ficfliunea politicului. Heidegger, arta øi politica, Cluj, Idea, <strong>20</strong>10). Analizele din ea læmuresc cu rigoare care sînt releele genealogice prin care s-au constituit filosofic paralelismul øi îngemænarea, oglindirea reciprocæ, dintre artæ øi politic(æ) sau, într-un cuvînt, estetico-politicul occidental, cooriginar, prin Platon, cu însæøi filosofia. Aøadar, totodatæ, solidar cu Istoria øi Politica (i.e. a-fi-în-comun, comunitate, stat, <strong>societate</strong> øi, deopotrivæ, construcflie a lor, reprezentare abstractæ øi funcflionare empiricæ a principiului lor de suveranitate, øi auto(re)prezentare simbolico-sensibilæ, respectiv conducere a lor), aøa cum le gîndim dintotdeauna. Sau, mai bine zis, aøa cum, în pofida catastrofelor la care aceastæ configuraflie metafizico-estetico-politicæ a putut conduce în secolul trecut (naflional-socialism, stalinism, fascisme – ori diverse combinaflii ale lor), nu øtim încæ prea bine sæ le gîndim altfel. (Actuala culturæ mediaticæ de consum, identificatæ cu „democraflia“ øi produsæ masiv øi diversificat-standardizat, ca oricare altæ marfæ, de industriile culturale „postmoderne“ ale capitalismului spectacular („spectacularul integrat“ al ultimului Debord), mæ tem cæ nu este nici ea – politic vorbind – soluflia…) Boris Groys, cu a sa Gesammtkunstwerk Stalin. Die Gespaltene Kultur in der Sovjetunion, München–Wien, Carl Hanser Verlag, 1988 (în româneøte, Stalin – opera de artæ totalæ. Cultura scindatæ din Uniunea Sovieticæ, Cluj, Idea, <strong>20</strong>07), la care a fost raportat filmul lui Ujicæ, elaboreazæ teoretic doar un moment logico-istoric din schema genealogicæ de ansamblu evidenfliatæ de Lacoue-Labarthe. În ce mæ priveøte, derivam naflional-comunismul pe un fir secundar, recesiv, al acestei genealogii: evocînd cercetærile care dovedesc pasajul ei, pe lîngæ bifurcaflia Hegel-Marx, prin Herder (patronim al originilor filosofice ale folclorismului est-european – cf. Cl. Karnoouh, K. Verdery etc.). Øi abia aøa metisarea ei cu ce provine din stalinism sau cu „stalino-estetismul“.
scena 123
- Page 1 and 2:
w artæ + societate / arts + societ
- Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5 and 6:
insert 138 Navid Nuur: ‘Untitled
- Page 7 and 8:
Ecosofia, „noua paradigmæ etico-
- Page 9 and 10:
Cele trei ecologii* Félix Guattari
- Page 11 and 12:
cu mult pe aceea a tradiflionalelor
- Page 13 and 14:
generate øi regenerate Universuril
- Page 15 and 16:
în corpuri totalizate, ci øi toat
- Page 17 and 18:
de ritornele existenfliale pentru a
- Page 19 and 20:
Repet, esenflialæ, aici, este rupt
- Page 21 and 22:
mare (prin media, servicii de asist
- Page 23 and 24:
* În concluzie, cele trei ecologii
- Page 46 and 47:
44 Matei Bejenaru Songs for a Bette
- Page 48 and 49:
Andrea Hajtajer Give Me Beauty Give
- Page 50 and 51:
vorbi despre o separare socialæ ø
- Page 52 and 53:
Dan Acostioaei What Goes Around, vi
- Page 54 and 55:
Florin Bobu 3 Real Birdhouses, view
- Page 56 and 57:
Liliana Basarab Monuments for Conce
- Page 58 and 59:
56 SATellite Tester, performance, 2
- Page 60 and 61:
Employer/Employee, 2010, installati
- Page 62 and 63:
60 Little Girls, 2006, installation
- Page 64 and 65:
foarte diferite de ale mele. Încæ
- Page 66 and 67:
Domul, de la fereastræ -, unde oca
- Page 68 and 69:
Din 1001 de nopfli în arena social
- Page 70 and 71:
cineva care vine din Liban îl înt
- Page 72 and 73:
70 The façade of the National Thea
- Page 74 and 75: interes special pentru Farid), extr
- Page 76 and 77: Scriitura performance-ului Tim Etch
- Page 78 and 79: Tim Etchells’s performance Neithe
- Page 80 and 81: Cally Spooner Piece for a Pending P
- Page 82 and 83: Unclarity a lui Tim Etchells face c
- Page 84 and 85: 82 Instructables Restaurants 2009-2
- Page 88 and 89: vieflii øi creativitæflii lor...
- Page 90 and 91: Cult of She-manity, 2011, digital p
- Page 92 and 93: Exhibition views Empire, State, Bui
- Page 94 and 95: e translatatæ în chiar spafliul e
- Page 96 and 97: The Fountainhead, 2010, video, B&W,
- Page 98 and 99: cærui sfîrøit mult aøteptat a c
- Page 100 and 101: Românæ televizatæ un moment atî
- Page 102 and 103: factuale, acel ce-cum-unde-cînd-ci
- Page 104 and 105: intelectualii impasibili øi neatin
- Page 106 and 107: Andrei Ujicæ Stills from Out of th
- Page 108 and 109: 106 rect liber al Québecului, un d
- Page 110 and 111: Din aceastæ situaflie s-a visat, d
- Page 112 and 113: litæflile de întrebuinflare desch
- Page 114 and 115: armatæ cæ armata e alæturi de po
- Page 116 and 117: Andrei Ujicæ Stills from The Autob
- Page 118 and 119: Într-un cuvînt deci, potrivit det
- Page 120 and 121: lui performativ de sens este sæ fi
- Page 122 and 123: ce-i drept, istoria în figuraflia
- Page 126 and 127: 124
- Page 128 and 129: - E foarte frumoasæ. - Îmi place
- Page 130 and 131: - Pentru cæ în facultate am fæcu
- Page 132 and 133: - Pæi, descoperind cærflile Virgi
- Page 134 and 135: de cæmaøæ bej mototolit. General
- Page 136 and 137: - Cum vezi arta contemporanæ româ
- Page 138 and 139: - Aici a fost un fel de bar, club d
- Page 140: insert Lucrærile lui Navid Nuur s
- Page 144 and 145: muncitoare øi clasa superioaræ, i
- Page 146 and 147: De ce se pierd prietenii de cum apu
- Page 148 and 149: Corul de plîngeri din Tokio Nu-fli
- Page 150 and 151: conduc pe banda rezervatæ bicicli
- Page 152 and 153: Corul de plîngeri din Helsinki Nu
- Page 154 and 155: proaste? În fiecare varæ plouæ d
- Page 156 and 157: Îngrædiri øi bunuri comune: din
- Page 158 and 159: Introducere la noile îngrædiri* M
- Page 160 and 161: coca pentru export; sau prostituîn
- Page 162 and 163: nu mai sînt de actualitate în ace
- Page 164 and 165: pentru defecafliile sale. Cu toate
- Page 166 and 167: 1. Marx øi reproducflia forflei de
- Page 168 and 169: a femeilor din Statele Unite a fost
- Page 170 and 171: nelor, recifurilor de corali, a spe
- Page 172 and 173: comercial øi lucrætorii casnici
- Page 174 and 175:
------. (1999). The Cancer Stage of
- Page 176 and 177:
topia (2007). Dupæ cum aratæ Carl
- Page 178 and 179:
ea echilibrului nostru corporal øi
- Page 180 and 181:
7. Pentru mai multe despre acest su
- Page 182 and 183:
ciale“, atunci am descoperi cæ m
- Page 184 and 185:
numærate cærfli øi articole, cum
- Page 186 and 187:
accesul la anumite mijloace de prod
- Page 188 and 189:
tesc (în Africa, în cazul Franfle
- Page 190 and 191:
------. Midnight Oil: Work Energy W
- Page 192 and 193:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
- Page 194:
Marius Babias (ed.): European Influ