artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

Repet, esenflialæ, aici, este ruptura-bifurcare, imposibil de reprezentat ca atare, dar care, cu toate acestea, va
secreta o întreagæ fantasmaticæ a originilor (scena primitivæ freudianæ, privirea „înarmatæ“ a sistematicianului terapiei
familiale, ceremonialuri de inifliere, de conjurare etc.). Pura autoreferenflialitate creatoare este insuportabilæ
pentru aprehendarea caracteristicæ existenflei obiønuite. Reprezentarea ei nu poate decît s-o mascheze,
s-o travesteascæ, s-o desfigureze, s-o facæ sæ treacæ prin mituri øi prin narafliuni de referinflæ – ceea ce eu numesc
o metamodelizare. Corolar: nu vom putea accede la astfel de focare de subiectivare creatoare în stare næscîndæ
decît ocolind printr-o economie fantasmaticæ ce se desfæøoaræ într-o formæ deturnatæ. Astfel, nimeni nu
este scutit sæ joace jocul ecologiei imaginarului!
Nici în viafla individualæ, nici în cea colectivæ, impactul unei ecologii mentale nu presupune importarea de concepte
øi practici dintr-un domeniu „psi“ specializat. A înfrunta logica ambivalenflei dezirante pretutindeni unde
aceasta se profileazæ – în culturæ, în viafla de zi cu zi, în muncæ, sport etc. –, a evalua finalitatea muncii øi a activitæflilor
umane în funcflie de alte criterii decît cele ale randamentului øi profitului: aceste imperative ale ecologiei mentale
necesitæ o mobilizare pe mæsuræ a ansamblului indivizilor øi segmentelor sociale. Ce loc, de exemplu, se
cuvine sæ acordæm fantasmelor de agresiune, de omor, de viol, de rasism din lumea copilæriei øi a adulteitæflii
[adultéité] regresive? În loc sæ continuæm sæ recurgem la nesfîrøit la proceduri de cenzuræ øi de stæpînire de
sine în numele marilor principii morale, nu este oare mai nimerit sæ promovæm o veritabilæ ecologie a fantasmei,
privitoare la transferuri, translæri, reconvertiri ale materiilor lor de expresie? 9 Este, fireøte, legitim ca o represiune
sæ se exercite faflæ de „trecerile la act“! Dar, în amonte, e nevoie sæ fie amenajate moduri de expresie adecvate
fantasmagoriilor negativiste øi distructive, în aøa fel încît acestea sæ poatæ, ca în tratamentul psihozei, sæ ab-reacflioneze
[ab-réagir] pentru a reuøi sæ readucæ laolaltæ Teritorii existenfliale plutind în derivæ. O atare „transversalizare“
a violenflei implicæ sæ nu presupunem existenfla inevitabilæ a unei pulsiuni de moarte intrapsihice, aflatæ
mereu la pîndæ, gata sæ distrugæ totul în calea ei în clipa cînd Teritoriile Eului îøi pierd consistenfla øi vigilenfla.
Violenfla øi negativitatea rezultæ întotdeauna din niøte Asamblaje subiective complexe; ele nu se aflæ înscrise intrinsec
în esenfla speciei umane. Sînt construite øi întreflinute de o multitudine de Asamblaje de enunflare. Sade
øi Céline s-au stræduit, cu mai mult sau mai puflin succes, sæ-øi facæ aproape baroce fantasmele negative. Din
acest punct de vedere, ar trebui considerafli niøte autori-cheie pentru o ecologie mentalæ. Færæ o toleranflæ øi
o inventivitate permanente de a „imaginariza“ diferitele avataruri ale violenflei, societatea riscæ sæ le facæ sæ cristalizeze
în real.
Acest lucru poate fi observat astæzi, de pildæ, în cazul exploatærii comerciale intensive a benzilor desenate scatologice
destinate copiilor. 10 Dar, într-un mod øi mai neliniøtitor, sub specia unui chior în acelaøi timp respingætor
øi fascinant care, mai bine ca oricine, øtie sæ impunæ implicitul rasist øi nazist al discursului sæu atît pe scena massmedia,
cît øi în rîndul forflelor politice. 11 E preferabil sæ nu ne facem cæ nu vedem: forfla acestui gen de personaje
fline de faptul cæ ele reuøesc sæ devinæ interpretul unor montaje pulsionale care bîntuie, de fapt, ansamblul
sociusului.
Nu sînt atît de naiv øi de utopic încît sæ pretind cæ ar exista o metodologie analiticæ garantatæ pentru a eradica
în profunzime toate fantasmele ce conduc la reificarea femeii, a imigrantului, a nebunului etc. øi pentru a putea
sæ renunflæm o datæ pentru totdeauna la institufliile penitenciare, psihiatrice etc. Sînt însæ convins cæ o generalizare
a experienflelor de analizæ instituflionalæ 12 (în spital, la øcoalæ, în mediul urban etc.) ar putea transforma
din rædæcini datele acestei probleme. Este nevoie de o enormæ reconstrucflie a mecanismelor sociale pentru
a putea face faflæ pagubelor produse de CMI. Numai cæ o astfel de reconstrucflie trece nu atît prin niøte reforme
la vîrf – legi, decrete, programe birocratice –, cît prin promovarea de practici inovatoare, prin ræspîndirea de
experienfle alternative, centrate pe respectarea singularitæflii øi pe o permanentæ muncæ de producere de subiectivitate,
care se autonomizeazæ øi, în acelaøi timp, se articuleazæ convenabil la restul societæflii. A da curs deteritorializærilor
brutale ale psihismului øi ale sociusului în care constau fantasmele de violenflæ poate conduce nu
la o sublimare miraculoasæ, ci la reconvertiri ale unor Asamblaje care depæøesc din toate direcfliile limitele corpului,
ale Eului, ale individului. Supraeul punitiv øi culpabilizarea ucigætoare nu pot fi atinse prin mijloacele obiønuite
ale educafliei øi ale „øtiinflei de a træi“ [savoir vivre]. Cu excepflia islamului, marile religii au tot mai puflinæ prizæ
asupra psihismului, în timp ce aproape pretutindeni în lume se poate vedea înflorind un fel de revenire la totemism
øi la animism. Comunitæflile umane prinse în furtunæ au tendinfla de a se replia pe ele însele, læsînd pe mîna
politicienilor profesioniøti grija de a guverna organizarea socialæ, în timp ce sindicatele sînt depæøite de mutafliile
unei societæfli aflate pretutindeni în crizæ latentæ sau manifestæ. 13
arhiva
9. Exemplu strælucit al unei astfel de reconversii
umoristice a pulsiunilor sadice,
filmul lui Roland Topor, intitulat Marchizul
[Le Marquis].
10. Cf. ancheta din Libération, 17 martie
1989, intitulatæ „SOS Crados“.
11. Aluzie transparentæ la Jean-Marie Le
Pen, om politic francez de extremæ
dreaptæ, pærintele fondator al Frontului
Naflional, a cærui acfliune e continuatæ,
azi, cu succes de fiica sa, Marine
Le Pen, care øi-a anunflat deja candidatura
la alegerile prezidenfliale franceze
din 2012. (N. tr.)
12. Analiza instituflionalæ, pe care psihiatrul
Jean Oury o definea ca analizæ permanentæ
a alienærii noastre sociale, este
revendicatæ øi dezvoltatæ în acelaøi timp
de Guattari, fiind practicatæ, ca „schizanalizæ“,
în cadrul aøa-numitei psihoterapii
instituflionale dezvoltate la clinica
experimentalæ de la La Borde, precum
øi, în plan filosofic-universitar, de G.
Lapassade øi R. Lorau, fiind dezvoltatæ
ca „socianalizæ“. (N. tr.)
13. Un simptom al acestei stæri de fapt îl
constituie proliferarea de „coordonæri“
spontane cu ocazia marilor miøcæri sociale.
Sæ subliniem faptul cæ ele recurg
uneori de mesagerii telematice cu
scopul de a lærgi expresia „bazei“ (de
exemplu, numærul de Minitel 3515,
Cod ALTER).
17