artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

More documents

Recommendations

Info

muncitoare øi clasa superioaræ, incluzînd de obicei experfli, lucrætori cu calificare înaltæ, precum øi administraflia inferioaræ øi mijlocie“. Conform acestei definiflii, clasa de mijloc nu munceøte (clasa celor ce muncesc fiind, riguros vorbind, într-o altæ regiune socioeconomicæ). Ceea ce e, desigur, fals. De aceea avem nevoie de un concept mai solid de clasæ decît acela bazat pe mærimea veniturilor øi sursele lor. La Marx, care decupeazæ clasele istoriceøte proiectiv, în funcflie de poziflia pe care o ocupæ acestea în lupta de clasæ, existæ doar douæ clase: burghezia øi proletariatul. Tot restul – pentru cæ existæ øi rest – tinde cætre unul dintre aceøti doi poli fundamentali øi urmeazæ sæ se absoarbæ în el: mica burghezie de toate felurile în proletariat, marii proprietari de pæmînt în clasa capitalistæ (vezi ultimul subcapitol din Capitalul). Clasa de mijloc ar fi, potrivit lui Marx, clasa unui „încæ nu“ istoric, a unei indecizii care ridicæ unii dintre proletari în categorii de salarizare asemænætoare micii burghezii, în timp ce face posibil paradoxul doar aparent cæ existæ capitaliøti cu venituri mai mici decît unii dintre proletari (unii dintre cei cu studii superioare, de pildæ, sau unii sportivi, unele celebritæfli, unii funcflionari etc.). Clasa de mijloc este clasa unei ambiguitæfli de clasæ, o clasæ mixtæ care, tocmai din acest motiv, nu poate avea interese comune, øi totuøi îøi imagineazæ cæ are. Care sînt aceste interese? Dacæ aflæm asta, aflæm øi ce vrea sæ spunæ vocea unicæ pluralæ a corurilor de plîngeri. Sæ luæm, de pildæ, ce spun aceste coruri despre naturæ, despre politicieni, despre oraøele noastre øi despre oameni în general. Impresia mea este cæ gæsim în versurile corurilor de plîngeri o neîncredere generalæ în politicieni øi oameni, precum øi o temere destul de generalizatæ în legæturæ cu distrugerea naturii øi cu neplæcerile vieflii urbane. Atmosfera e departe însæ de a fi revoluflionaræ din punctul de vedere al Proletariatului, care – reamintesc øi traduc – e øi punctul de vedere al unui viitor în care: – încetæm sæ distrugem natura; – nu acordæm femeilor salarii mai mici (pentru cæ nu trebuie sæ mai existe salarii); – desfiinflæm industria actualæ de automobile øi inventæm un sistem de transport public gratuit care satisface aceleaøi scopuri complexe ca øi autoturismul personal; – stopæm deteriorarea progresivæ a bunurilor de larg consum; – læsæm în urmæ domnia øefilor øi a politicienilor. Trebuie meditat dacæ aøa ceva poate fi obflinut færæ a desfiinfla institufliile noastre sociale fundamentale în formele lor concrete: Statul, Religia, Armata, Poliflia, Øcoala, Arta, Sænætatea, Øtiinfla, Administraflia, Dreptul, Justiflia, Ecologia, Politica etc. Trebuie meditat dacæ s-ar putea schimba mæcar vreuna dintre acestea færæ sæ se schimbe øi toate celelalte. Trebuie meditat la ce dæ specificul formei actuale a acestor instituflii. Trebuie meditat la forma Întregului øi trebuie menflinutæ aceastæ meditaflie pe frontul principal al luptei de clasæ, al luptei pentru Întreg, care este în primul rînd o gigantomahie, forflele care o compun fiind ceva esenflialmente neomenesc, posibilitæfli istorice de existenflæ colectivæ, care se satureazæ sub forma concretæ a institufliilor sociale fundamentale actuale în aøa fel încît acestea nu se pot schimba decît dacæ se schimbæ principiul unic care le genereazæ pe toate. Nu væd ce altceva ar trebui sæ ræspundem vocii unice care pare cæ ne interpeleazæ din versurile corurilor de plîngeri puse cap la cap. Dar poate cæ nu e nevoie de niciun ræspuns. Traducerile îmi aparflin. <strong>14</strong>2 essentially obscure one as long as the main criterion distinguishing its members is the extent of their income and its sources. The American Heritage Dictionary of the English Language defines the middle class as “the socioeconomic class between the working class and the upper class, usually including professionals, highly skilled laborers, and lower and middle management”. According to this definition, the middle class does not work (the working class seems to be a different socioeconomic region). Which is, of course, false. This is why we need a more solid concept of class than the one based on the extent of revenues and their sources. For Marx, whose modeling of classes relies in a historically projective fashion on their position in the class struggle, there are only two classes: the bourgeoisie and the proletariat. Everything else – because there are also remainders – tends toward one of these two fundamental poles and will subsequently be absorbed by one of them: the petty bourgeoisie of all sorts by the proletariat, the great landowners by the class of capitalists (see the last subchapter of Capital). The middle class would be, according to Marx, the class of a historical “not yet”, of an indecision that raises some of the proletarians in categories of income similar to the petty bourgeoisie, while it also makes possible the apparent paradox that there are capitalists with smaller incomes than some of the proletarians (some of the highly educated, for instance, but also some athletes, some celebrities, some functionaries, etc.). The middle class is the class of a class ambiguity, a mixed class that, precisely because of this, has no common interests, although it believes it has. What are these interests? If we find this out, we will know more also about what the single plural voice of complaints choirs has to say. Let us consider, for instance, what these choirs say about nature, politicians, our cities and humans in general. It is my impression that we can find in the lyrics of complaints choirs a general suspicion regarding politicians and humans, as well as a quite generalized concern regarding the destruction of nature and the discomforts of urban life. The atmosphere, however, is far from revolutionary in a Proletarian sense, which – to remind and translate – is also the point of view of a future in which: – we stop destroying nature; – we do not pay women less (because shall be no salaries whatsoever); – we put an end to the current car industry and invent a system of free public transport that satisfies the same complex goals as the personal motorcar; – we stop the increasing deterioration of affordable everyday commodities; – we do away with the rule of bosses and politicians. One must think if something like this could be achieved without doing away with the current forms of our fundamental social institutions: State, Religion, Army, Police, School, Art, Health, Science, Administration, Law, Justice, Ecology, Politics, etc. One must think if it is possible to change any of these without changing all of them. One must think about the form of the Whole and this meditation must be kept on the main front of the class struggle, of the struggle for the Whole, which is first and foremost a gigantomachy, where the conflicting forces are something essentially inhuman: historical possibilities of collective existence. These possibilities are fulfilled by the concrete form of our current fundamental social institutions in such a way that the latter cannot change if the principle generating them all stays the same. I do not see what else one must answer to the united voice that seems to address us from the assembled lyrics of complaints choirs. But perhaps there is no need for an answer.
Corul de plîngeri din Maribor Sensul giratoriu Lackova se construieøte cu viteza melcului! Oficiul poøtal din centru e deschis pînæ la øapte, dupæ aia nimic! Oficiul poøtal cu program permanent e la dracu’ în praznic. Gunoiul e colectat o datæ pe sæptæmînæ, Înainte se fæcea de douæ ori øi costa mai puflin. Spus pe øleau, sexul la sloveni e frecflie, Ne place sæ bombænim la nesfîrøit øi sæ ne facem viafla un iad! Nu sîntem poøta redacfliei, Nu sîntem pe culmile furiei, Sîntem mai curînd o vinotecæ de demult, Sîntem corul de plîngeri din Maribor. Gemete, gemete, gemete... Automatul de bere mi-a înghiflit banii, Iar pentru asta meritæ un pumn în faflæ. Aøa e drept. Dar ce pæcat cæ eu sînt afaræ øi berea înæuntru. Cutia poøtalæ mi-e doldora de facturi, Copaci sænætoøi sînt tæiafli pentru asemenea farse, Tofli deøtepflii sæ-øi bage facturile-n cur. Cum se face cæ legea împotriva fumatului a repopulat stræzile? În fafla casei mele, oræ de oræ toatæ ziua, Autobuzul schimbæ în viteza a doua, Mæ tem cæ fumul ce iese de-acolo mæ va bæga pe mine în sicriu. Asta-i ce ne doare, asta væ øi spunem. Pe canalul Pop TV øi pe toate celelalte, ofensiva se vede prea bine, Telespectatorul nu conteazæ. Ne place sæ bombænim la nesfîrøit øi sæ ne facem viafla un iad! Nu sîntem un cor bisericesc, Nici parlamentul nu e politicæ, Sîntem mai curînd o vinotecæ de demult, Sîntem corul de plîngeri din Maribor! Noi øiruri de case peste tot, Ræsaduri de profit, „Copacii æøtia, cu toate frunzele lor, Sæ disparæ”, spune urbanistul-øef. Vecinul îøi lasæ cîinele zilnic Pe balcon, iar acesta de pe la ora øapte încolo începe sæ latre isteric. Gardienii øi polifliøtii se plimbæ prin parc, De ce øi-o trag tinerii cînd încæ nici nu s-a læsat întunericul? Oamenii viziteazæ locuri exotice færæ un zîmbet pe feflele lor. De ce nu citesc mai curînd o carte sau de ce nu fac o plimbare? Complaints Choir of Maribor The extremely slow construction of the annoying Lackova roundabout! The town center post office is open ’til seven? After then, there’s nowt! The 24-hour post office is at the back of beyond. The rubbish is collected only once a week, Before it was twice, for much less cash. Shooting at the target, Slovene sex is friction, We like to grumble endlessly, and make our lives a misery! We are not the correspondence page, We are not in endless rage, We are more a vintage wine store, We are the Complaints Choir of Maribor! Moaning, moaning, moaning... The beer dispenser swallowed my cash, For this injustice it deserves a bash, The dispenser gets bashed in the face, This will make it fair. If only I was not outside, but the beer is still in there. Endless handbills are chucked in my mail, Healthy trees get chopped for this farce, Let these clever chaps get the bills up their arse. How come the smoking law brought life back to the streets? Directly in front of my entrance, Each hour, the whole day long, The bus is shifting to second gear, Its smoke shifts me to the coffin, I fear. This is where the shoe pinches, aye there’s the rub! On Pop TV and local channels the offensive is quite yellow, The viewer left and thought of, never! We like to grumble endlessly, And make our lives a misery! This is not the church choral, Nor is parliament political, We are more a vintage wine store, We are the Complaints Choir of Maribor! New rows of houses all the while, Profit is there in seed-bed style, All these trees and every leaf, I’d like to fell, says planning chief. The neighbor leaves the dog out daily On the balcony, from seven it barks hysterically. Wardens and police walk through the park, Why youths fuck in the ditch, it’s not even dark? People wander around places, no smile on their faces. Why don’t they read perhaps a book, why don’t they go around on foot? Why does your friend become a loss, when fortune turns him to the boss? Why are the good guys married still? Why off-road cars are now in town used more than simple bicycles? I do not want a new skyscraper, but need Pekarna cultural center! We must complain so very loud, we need to shake the mayoral crowd! Why is the price tag on the beer glued exactly where you drink it? + <strong>14</strong>3
Page 1 and 2:
w artæ + societate / arts + societ
Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
Page 5 and 6:
insert 138 Navid Nuur: ‘Untitled
Page 7 and 8:
Ecosofia, „noua paradigmæ etico-
Page 9 and 10:
Cele trei ecologii* Félix Guattari
Page 11 and 12:
cu mult pe aceea a tradiflionalelor
Page 13 and 14:
generate øi regenerate Universuril
Page 15 and 16:
în corpuri totalizate, ci øi toat
Page 17 and 18:
de ritornele existenfliale pentru a
Page 19 and 20:
Repet, esenflialæ, aici, este rupt
Page 21 and 22:
mare (prin media, servicii de asist
Page 23 and 24:
* În concluzie, cele trei ecologii
Page 46 and 47:
44 Matei Bejenaru Songs for a Bette
Page 48 and 49:
Andrea Hajtajer Give Me Beauty Give
Page 50 and 51:
vorbi despre o separare socialæ ø
Page 52 and 53:
Dan Acostioaei What Goes Around, vi
Page 54 and 55:
Florin Bobu 3 Real Birdhouses, view
Page 56 and 57:
Liliana Basarab Monuments for Conce
Page 58 and 59:
56 SATellite Tester, performance, 2
Page 60 and 61:
Employer/Employee, 2010, installati
Page 62 and 63:
60 Little Girls, 2006, installation
Page 64 and 65:
foarte diferite de ale mele. Încæ
Page 66 and 67:
Domul, de la fereastræ -, unde oca
Page 68 and 69:
Din 1001 de nopfli în arena social
Page 70 and 71:
cineva care vine din Liban îl înt
Page 72 and 73:
70 The façade of the National Thea
Page 74 and 75:
interes special pentru Farid), extr
Page 76 and 77:
Scriitura performance-ului Tim Etch
Page 78 and 79:
Tim Etchells’s performance Neithe
Page 80 and 81:
Cally Spooner Piece for a Pending P
Page 82 and 83:
Unclarity a lui Tim Etchells face c
Page 84 and 85:
82 Instructables Restaurants 2009-2
Page 88 and 89:
vieflii øi creativitæflii lor...
Page 90 and 91:
Cult of She-manity, 2011, digital p
Page 92 and 93:
Exhibition views Empire, State, Bui
Page 94 and 95: e translatatæ în chiar spafliul e
Page 96 and 97: The Fountainhead, 2010, video, B&W,
Page 98 and 99: cærui sfîrøit mult aøteptat a c
Page 100 and 101: Românæ televizatæ un moment atî
Page 102 and 103: factuale, acel ce-cum-unde-cînd-ci
Page 104 and 105: intelectualii impasibili øi neatin
Page 106 and 107: Andrei Ujicæ Stills from Out of th
Page 108 and 109: 106 rect liber al Québecului, un d
Page 110 and 111: Din aceastæ situaflie s-a visat, d
Page 112 and 113: litæflile de întrebuinflare desch
Page 114 and 115: armatæ cæ armata e alæturi de po
Page 116 and 117: Andrei Ujicæ Stills from The Autob
Page 118 and 119: Într-un cuvînt deci, potrivit det
Page 120 and 121: lui performativ de sens este sæ fi
Page 122 and 123: ce-i drept, istoria în figuraflia
Page 124 and 125: „regimului comunist din România
Page 126 and 127: 124
Page 128 and 129: - E foarte frumoasæ. - Îmi place
Page 130 and 131: - Pentru cæ în facultate am fæcu
Page 132 and 133: - Pæi, descoperind cærflile Virgi
Page 134 and 135: de cæmaøæ bej mototolit. General
Page 136 and 137: - Cum vezi arta contemporanæ româ
Page 138 and 139: - Aici a fost un fel de bar, club d
Page 140: insert Lucrærile lui Navid Nuur s
Page 146 and 147: De ce se pierd prietenii de cum apu
Page 148 and 149: Corul de plîngeri din Tokio Nu-fli
Page 150 and 151: conduc pe banda rezervatæ bicicli
Page 152 and 153: Corul de plîngeri din Helsinki Nu
Page 154 and 155: proaste? În fiecare varæ plouæ d
Page 156 and 157: Îngrædiri øi bunuri comune: din
Page 158 and 159: Introducere la noile îngrædiri* M
Page 160 and 161: coca pentru export; sau prostituîn
Page 162 and 163: nu mai sînt de actualitate în ace
Page 164 and 165: pentru defecafliile sale. Cu toate
Page 166 and 167: 1. Marx øi reproducflia forflei de
Page 168 and 169: a femeilor din Statele Unite a fost
Page 170 and 171: nelor, recifurilor de corali, a spe
Page 172 and 173: comercial øi lucrætorii casnici
Page 174 and 175: ------. (1999). The Cancer Stage of
Page 176 and 177: topia (2007). Dupæ cum aratæ Carl
Page 178 and 179: ea echilibrului nostru corporal øi
Page 180 and 181: 7. Pentru mai multe despre acest su
Page 182 and 183: ciale“, atunci am descoperi cæ m
Page 184 and 185: numærate cærfli øi articole, cum
Page 186 and 187: accesul la anumite mijloace de prod
Page 188 and 189: tesc (în Africa, în cazul Franfle
Page 190 and 191: ------. Midnight Oil: Work Energy W
Page 192 and 193: 400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
Page 194:
Marius Babias (ed.): European Influ
show all

artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?