artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

More documents

Recommendations

Info

vorbi despre o separare socialæ øi culturalæ chiar øi între aceste forme de rezistenflæ. S-ar putea vorbi despre o dublæ alienare dacæ i-am include pe tofli cei cu conøtiinflæ criticæ în træirea „lumii artei“. Cu toate acestea, s-ar putea menfliona øi aprecia contribuflia pe care o au toate aceste comunitæfli de rezistenflæ sau aceøti oameni de reacflie la formarea neîntreruptæ a unui „cîmp artistic“ în care se pot dispune viziuni, cercetæri, structuri, relaflii, politici, neliniøti øi opfliuni. În eseul sæu Towards a Critical Regionalism: Six Points for an Architecture of Resistance [Cætre un regionalism critic: øase idei pentru o arhitecturæ a rezistenflei], Kenneth Frampton sugera cæ predilecflia universalizærii interesului creativ, pe baza cæruia este interpretatæ viafla, ar duce la o distrugere subtilæ a diferenflelor culturale elementare influenflate de constituflia contextualæ. Condiflionærile universale ale producfliei artistice (de la optimizarea tehnicæ a calitæflilor comercializabile la utilitatea tematicæ a impresiilor semantice) ar limita, dar nu neapærat în consecinflæ ar nedreptæfli, expresiile unei contraculturi locale cæreia i s-ar diminua considerabil vizibilitatea în afara mediului de expunere. Cazurile unor angajamente artistice executate ca expresii culturale, însæ cu valoare de ræspuns credibil, la fenomene locale ar putea fi apreciate ca forme de ariergardæ criticæ. Deosebitæ, øi în accepflia lui Frampton, de tratamentele populiste øi sentimentalist-regionaliste ale practicilor artistice, ariergarda criticæ îøi asumæ ambiguitatea øi uneori chiar inconsistenfla politicæ la nivelul receptærii în alte contexte, însæ îøi stabileøte o relaflie sinceræ cu publicul local cæruia i se adreseazæ. În mæsura în care aceastæ metaforæ a „regionalismului critic“ e utilizatæ ca model øi este operaflionalizatæ, în sistem, se poate vorbi atît despre valoarea sa de mediere a discursurilor progresiste de aderenflæ la gîndirea socialæ, cît øi despre necesitatea identificærii øi deriværii unor aspecte specifice locului particular de producflie a mesajului: accentul pus pe „iluminarea“ localæ, pe „tectonica“ aøezærii comunitæflilor de interese locale ori chiar pe „cronografia“ (deviatæ de la topografia consideratæ în gîndirea arhitecturalæ) a evenimentelor filtrate prin conøtiinfla localæ. Nu se poate vorbi însæ de îndeplinirea principialæ a unei misiuni cîtæ vreme în teorie, contingent în raport cu procesul unei duble mediaflii, regionalismul critic ar trebui sæ opereze o deconstrucflie a „spectrului cultural“ prin care s-a instruit øi sæ se opunæ ca tacticæ de rezistenflæ „civilizafliei“ universaliste a codurilor semiotice de producere a imaginii. Comportamentele artiøtilor locului despre care scriu iau în considerare regionalismul aspectelor pe care le menflioneazæ în lucrærile lor, însæ nu tofli au o preocupare conøtientæ pentru deconstrucflia culturalæ øi rezistenfla semioticæ. Pentru un context îndepærtat geografic, care nu ia în serios tarele ideologiei globaliste, efortul comunicærii culturale poate fi susflinut eficient doar de solidaritatea de comunitate a artiøtilor. Construcflia instituflionalæ e mereu ameninflatæ de superficialitatea politicilor culturale locale øi de complexitatea demonstrafliilor birocratice. Cu toate acestea, cu o decadæ în urmæ, motivafliile de reprezentare socialæ au devenit suficient de puternice pentru a mobiliza artiøtii sæ creeze o maøinæ instituflionalæ nonguvernamentalæ, care sæ se poziflioneze concret faflæ de inerflia aparatului administrativ local. Asociaflia Vector øi mentorul ei Matei Bejenaru au gîndit øi au organizat Bienala Internaflionalæ de Artæ Contemporanæ „Periferic“, au realizat programul Galeriei Vector, au tipærit o serie de publicaflii, au conceput øi au manageriat proiectul de culturæ socialæ cARTier, au realizat arhiva de artæ VAD øi au organizat o serie de rezidenfle de artist în colaborare cu instituflii internaflionale. În acest moment, instituflia se reformeazæ, colaborînd într-un experiment instituflional cu Universitatea de Arte øi elaborînd proiecte de cercetare artisticæ criticæ. Se poate vorbi, într-adevær, despre o corespondenflæ structuralæ øi retoricæ cu anumite curente verificate în arta recentæ, de la practicile artistice participative, angajate social, la turnura educaflionalæ, chiar øi angajatæ curatorial. Aceste tendinfle au 48 Bogdan Teodorescu The Power Is in My Hand, sculptures in photographies-objects, part of an installation, Expérience Pommery 5 “L'art contemporain en Europe“, Domaine Pommery, Reims, 2008, credit: Vector Studio
Cezar Læzærescu Hidden Time, wall clock and spray paint, 2009, credit: Vector Studio Cezar Læzærescu If the House of People Didn’t Exist, digitally manipulated photography, 2005, credit: Vector Studio Cezar Læzærescu Frozen Spider, poster, 2009, credit: Vector Studio scena
Page 1 and 2: w artæ + societate / arts + societ
Page 3 and 4: Aspirafliile celor care ar vrea sæ
Page 5 and 6: insert 138 Navid Nuur: ‘Untitled
Page 7 and 8: Ecosofia, „noua paradigmæ etico-
Page 9 and 10: Cele trei ecologii* Félix Guattari
Page 11 and 12: cu mult pe aceea a tradiflionalelor
Page 13 and 14: generate øi regenerate Universuril
Page 15 and 16: în corpuri totalizate, ci øi toat
Page 17 and 18: de ritornele existenfliale pentru a
Page 19 and 20: Repet, esenflialæ, aici, este rupt
Page 21 and 22: mare (prin media, servicii de asist
Page 23 and 24: * În concluzie, cele trei ecologii
Page 46 and 47: 44 Matei Bejenaru Songs for a Bette
Page 48 and 49: Andrea Hajtajer Give Me Beauty Give
Page 52 and 53: Dan Acostioaei What Goes Around, vi
Page 54 and 55: Florin Bobu 3 Real Birdhouses, view
Page 56 and 57: Liliana Basarab Monuments for Conce
Page 58 and 59: 56 SATellite Tester, performance, 2
Page 60 and 61: Employer/Employee, 2010, installati
Page 62 and 63: 60 Little Girls, 2006, installation
Page 64 and 65: foarte diferite de ale mele. Încæ
Page 66 and 67: Domul, de la fereastræ -, unde oca
Page 68 and 69: Din 1001 de nopfli în arena social
Page 70 and 71: cineva care vine din Liban îl înt
Page 72 and 73: 70 The façade of the National Thea
Page 74 and 75: interes special pentru Farid), extr
Page 76 and 77: Scriitura performance-ului Tim Etch
Page 78 and 79: Tim Etchells’s performance Neithe
Page 80 and 81: Cally Spooner Piece for a Pending P
Page 82 and 83: Unclarity a lui Tim Etchells face c
Page 84 and 85: 82 Instructables Restaurants 2009-2
Page 88 and 89: vieflii øi creativitæflii lor...
Page 90 and 91: Cult of She-manity, 2011, digital p
Page 92 and 93: Exhibition views Empire, State, Bui
Page 94 and 95: e translatatæ în chiar spafliul e
Page 96 and 97: The Fountainhead, 2010, video, B&W,
Page 98 and 99: cærui sfîrøit mult aøteptat a c
Page 100 and 101:
Românæ televizatæ un moment atî
Page 102 and 103:
factuale, acel ce-cum-unde-cînd-ci
Page 104 and 105:
intelectualii impasibili øi neatin
Page 106 and 107:
Andrei Ujicæ Stills from Out of th
Page 108 and 109:
106 rect liber al Québecului, un d
Page 110 and 111:
Din aceastæ situaflie s-a visat, d
Page 112 and 113:
litæflile de întrebuinflare desch
Page 114 and 115:
armatæ cæ armata e alæturi de po
Page 116 and 117:
Andrei Ujicæ Stills from The Autob
Page 118 and 119:
Într-un cuvînt deci, potrivit det
Page 120 and 121:
lui performativ de sens este sæ fi
Page 122 and 123:
ce-i drept, istoria în figuraflia
Page 124 and 125:
„regimului comunist din România
Page 126 and 127:
124
Page 128 and 129:
- E foarte frumoasæ. - Îmi place
Page 130 and 131:
- Pentru cæ în facultate am fæcu
Page 132 and 133:
- Pæi, descoperind cærflile Virgi
Page 134 and 135:
de cæmaøæ bej mototolit. General
Page 136 and 137:
- Cum vezi arta contemporanæ româ
Page 138 and 139:
- Aici a fost un fel de bar, club d
Page 140:
insert Lucrærile lui Navid Nuur s
Page 144 and 145:
muncitoare øi clasa superioaræ, i
Page 146 and 147:
De ce se pierd prietenii de cum apu
Page 148 and 149:
Corul de plîngeri din Tokio Nu-fli
Page 150 and 151:
conduc pe banda rezervatæ bicicli
Page 152 and 153:
Corul de plîngeri din Helsinki Nu
Page 154 and 155:
proaste? În fiecare varæ plouæ d
Page 156 and 157:
Îngrædiri øi bunuri comune: din
Page 158 and 159:
Introducere la noile îngrædiri* M
Page 160 and 161:
coca pentru export; sau prostituîn
Page 162 and 163:
nu mai sînt de actualitate în ace
Page 164 and 165:
pentru defecafliile sale. Cu toate
Page 166 and 167:
1. Marx øi reproducflia forflei de
Page 168 and 169:
a femeilor din Statele Unite a fost
Page 170 and 171:
nelor, recifurilor de corali, a spe
Page 172 and 173:
comercial øi lucrætorii casnici
Page 174 and 175:
------. (1999). The Cancer Stage of
Page 176 and 177:
topia (2007). Dupæ cum aratæ Carl
Page 178 and 179:
ea echilibrului nostru corporal øi
Page 180 and 181:
7. Pentru mai multe despre acest su
Page 182 and 183:
ciale“, atunci am descoperi cæ m
Page 184 and 185:
numærate cærfli øi articole, cum
Page 186 and 187:
accesul la anumite mijloace de prod
Page 188 and 189:
tesc (în Africa, în cazul Franfle
Page 190 and 191:
------. Midnight Oil: Work Energy W
Page 192 and 193:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
Page 194:
Marius Babias (ed.): European Influ
show all

artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?