artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

More documents

Recommendations

Info

Employer/Employee, <strong>20</strong>10, installation, courtesy: The Front Desk Apparatus, New York 58
Nonøalanfla Interviu cu Lucie Fontaine realizat de Marcel Janco LUCIE FONTAINE s-a næscut în 1982 în Colmar, unde øi træieøte. Lucrærile ei au fost expuse în diferite spaflii din Milano, New York, Murcia, Stockholm, Berlin øi Roma. Artiøtii sæi vizuali favorifli sînt Sylvester Stallone, Martha Stewart øi Puff Daddy. Marcel Janco ¬ Pentru ultimul numær din IDEA i-am luat un interviu sorei tale, Claire Fontaine. Care este relaflia ta cu ea? Cum ai început sæ produci artæ? Ai fost inspiratæ de ea? Lucie Fontaine √ Ei bine, am citit acel interviu øi mi-a plæcut foarte mult. Cu atît mai mult cînd ea a spus cæ, într-un fel sau altul, curatorii, colecflionarii øi artiøtii sînt din ce în ce mai mult în poziflii similare. Acesta e felul în care mæ væd eu însæmi øi motivul pentru care m-am intitulat întocmai [ca fiind] un „angajator de artæ“ ce are „angajafli“. În felul æsta mæ menflin la distanflæ de acele categorii øi, în acelaøi timp, le cuprind pe toate. Un alt aspect important e cæ un angajator poate exista doar în mæsura în care ea ori el are angajafli – ceea ce Hegel a încercat sæ explice prin dialectica stæpîn-sclav – øi cred cæ asta nu e foarte diferit de relaflia lui Claire cu asistenflii ei, Fulvia Carnevale øi James Thornhill. Totodatæ, faptul de a fi un angajator de artæ înseamnæ cæ singurul meu fel de a fi este prin muncæ, fie scriind, creînd sau orice altæ activitate. Aøa cæ, da, Claire Fontaine m-a inspirat mult. Angajaflilor mei le place sæ mæ numeascæ Jamie Lynn Spears a artei contemporane: „gravidæ øi în cæutarea succesului facil“. ¬ Øtiu cæ deflii o micæ colecflie øi cæ ai scris despre artiøti ca Lisi Raskin øi Alessandro Roma. Acestea fiind zise, dacæ e sæ luæm în considerare pozifliile pe care le pofli avea în cîmpul artei, se pare cæ mijloacele pe care le-ai utilizat pînæ acum pentru a te exprima au fost acelea de a crea artæ øi de a expune artæ în spafliul tæu din Milano. De ce aceste ramuri ale arborelui s-au dezvoltat mai mult decît celelalte øi cum îfli vezi munca în comparaflie cu Reena Spaulings, care e atît un artist, cît øi un dealer? √ Vorbind despre botanicæ, aø prefera sæ folosesc metafora rizomului în locul arborelui. Dacæ operæm aceastæ mutare, înflelegem cæ nu conteazæ dacæ o parte a rizomului se dezvoltæ foarte mult øi cealaltæ nu. Ele fac toate parte din aceeaøi structuræ nonierarhicæ, care este ceea ce diferenfliazæ metafora arborescenf<strong>lei</strong> de metafora rizomului. Cu toate acestea, sper cæ scrierile mele, colecflia mea øi proiectele mele editoriale vor lua amploare øi, printre altele, în momentul de faflæ lucrez la o carte intitulatæ The Talismans [Talismanele], care sper cæ va apærea în curînd. Apropo de Reena Spaulings, væd, bineînfleles, multe conexiuni øi o respect foarte mult. Dar væd totodatæ øi multe diferenfle. Cea mai evidentæ este relaflia dintre lucrærile artistice pe care le face Reena Spaulings øi lucrærile artiøtilor pe care Reena Spaulings îi expune în spafliul ei de la New York. Dacæ îi cunoøti pe artiøtii pe care ea i-a expus – Seth Price, Josh Smith, Merlin Carpenter, Claire Fontaine, Josephne Pryde, Matias Faldbakken, Stephan Dillemuth øi Lee Willlams –, vei înflelege cæ tendinfla este destul de asemænætoare. Aceøti artiøti – inclusiv Reena Spaulings – împærtæøesc o abordare mai degrabæ cinicæ øi conceptualæ a producfliei artistice, ceea ce o face destul de similaræ unei ideologii. Eu fac contrarul în spafliul meu, invitînd artiøti ale cæror lucræri sînt MARCEL JANCO e originar din Malta. Este curator øi critic de artæ øi activeazæ la Cluj øi la Torino. Este cofondatorul Galeriei Sabot øi corespondent special al revistei berlineze Archive Journal. NONCHALANCE An Interview with Lucie Fontaine by Marcel Janco scena Lucie Fontaine was born in 1982 in Colmar, where she currently lives. Her work has been seen in different places in Milan, New York, Murcia, Stockholm, Berlin and Rome. Her favorite visual artists are Sylvester Stallone, Martha Stewart and Puff Daddy. Marcel Janco ¬ For the last issue of IDEA I interviewed your sister Claire Fontaine. What is your relationship with her? How did you start making art? Were you inspired by her? Lucie Fontaine √ Well, I read that interview and liked it a lot. Especially when she said that curators, collectors and artists are somehow in increasingly similar positions. That’s how I see myself and that’s why I entitled myself just an “art employer“ who has “employees“. In this way I stay away from those categories and at the same time I embrace them all. Another important aspect is that an employer can only exist if she or he has employees – that Hegel tried to explain this with the master-slave trope – and I believe this is not so different from Claire’s relationship with her assistants, Fulvia Carnevale and James Thornhill. Also being an art employer means that the only way for me to exist is through labor, whether writing, creating or any other activity. So yes, Claire Fontaine inspired me a lot. My employees like to call me the Jamie Lynn Spears of contemporary art: “pregnant and in search of easy success“. ¬ I know you have a small collection and you have written about artists such as Lisi Raskin and Alessandro Roma. This said, if we consider the positions you can have in the field of art, it seems that the mediums you have used to express yourself so far have been that of creating art and presenting art in your space in Milan. Why have these tree branches grown more than the others and how do you see your work in comparison with Reena Spaulings, who is both an artist and a dealer? √ Speaking of botanic, I would prefer to use the metaphor of the rhizome instead of tree. If we make this shift, we realize that it doesn’t matter if one part of the rhizome is growing a lot and the other is not. They are all part of the same non-hierarchical structure, which is what differentiates the tree-trope from the rhizome-trope. Anyway, I hope my writings, my collection and my editorial projects will increase and actually I’m currently working on a book called The Talismans, which I hope will come out soon. Speaking of Reena Spaulings, of course, I see many connections and I respect her so much. But I also see a lot of differences. The most visible is the relationship between the works of art that Reena Spaulings makes and the works of art by the artists that Reena Spaulings shows in her space in New York. If you know about the artists she has shown – Seth Price, Josh Smith, Merlin Carpenter, Claire Fontaine, Josephne Pryde, Matias Faldbakken, Stephan Dillemuth and Lee Willlams – you MARCEL JANCO is raised in Malta. He is a curator and art critic based in Cluj and Turin. He is the co-founder of Sabot Gallery and the special correspondent of Archive Journal, a magazine based in Berlin. 59
Page 1 and 2:
w artæ + societate / arts + societ
Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
Page 5 and 6:
insert 138 Navid Nuur: ‘Untitled
Page 7 and 8:
Ecosofia, „noua paradigmæ etico-
Page 9 and 10: Cele trei ecologii* Félix Guattari
Page 11 and 12: cu mult pe aceea a tradiflionalelor
Page 13 and 14: generate øi regenerate Universuril
Page 15 and 16: în corpuri totalizate, ci øi toat
Page 17 and 18: de ritornele existenfliale pentru a
Page 19 and 20: Repet, esenflialæ, aici, este rupt
Page 21 and 22: mare (prin media, servicii de asist
Page 23 and 24: * În concluzie, cele trei ecologii
Page 46 and 47: 44 Matei Bejenaru Songs for a Bette
Page 48 and 49: Andrea Hajtajer Give Me Beauty Give
Page 50 and 51: vorbi despre o separare socialæ ø
Page 52 and 53: Dan Acostioaei What Goes Around, vi
Page 54 and 55: Florin Bobu 3 Real Birdhouses, view
Page 56 and 57: Liliana Basarab Monuments for Conce
Page 58 and 59: 56 SATellite Tester, performance, 2
Page 62 and 63: 60 Little Girls, 2006, installation
Page 64 and 65: foarte diferite de ale mele. Încæ
Page 66 and 67: Domul, de la fereastræ -, unde oca
Page 68 and 69: Din 1001 de nopfli în arena social
Page 70 and 71: cineva care vine din Liban îl înt
Page 72 and 73: 70 The façade of the National Thea
Page 74 and 75: interes special pentru Farid), extr
Page 76 and 77: Scriitura performance-ului Tim Etch
Page 78 and 79: Tim Etchells’s performance Neithe
Page 80 and 81: Cally Spooner Piece for a Pending P
Page 82 and 83: Unclarity a lui Tim Etchells face c
Page 84 and 85: 82 Instructables Restaurants 2009-2
Page 88 and 89: vieflii øi creativitæflii lor...
Page 90 and 91: Cult of She-manity, 2011, digital p
Page 92 and 93: Exhibition views Empire, State, Bui
Page 94 and 95: e translatatæ în chiar spafliul e
Page 96 and 97: The Fountainhead, 2010, video, B&W,
Page 98 and 99: cærui sfîrøit mult aøteptat a c
Page 100 and 101: Românæ televizatæ un moment atî
Page 102 and 103: factuale, acel ce-cum-unde-cînd-ci
Page 104 and 105: intelectualii impasibili øi neatin
Page 106 and 107: Andrei Ujicæ Stills from Out of th
Page 108 and 109: 106 rect liber al Québecului, un d
Page 110 and 111:
Din aceastæ situaflie s-a visat, d
Page 112 and 113:
litæflile de întrebuinflare desch
Page 114 and 115:
armatæ cæ armata e alæturi de po
Page 116 and 117:
Andrei Ujicæ Stills from The Autob
Page 118 and 119:
Într-un cuvînt deci, potrivit det
Page 120 and 121:
lui performativ de sens este sæ fi
Page 122 and 123:
ce-i drept, istoria în figuraflia
Page 124 and 125:
„regimului comunist din România
Page 126 and 127:
124
Page 128 and 129:
- E foarte frumoasæ. - Îmi place
Page 130 and 131:
- Pentru cæ în facultate am fæcu
Page 132 and 133:
- Pæi, descoperind cærflile Virgi
Page 134 and 135:
de cæmaøæ bej mototolit. General
Page 136 and 137:
- Cum vezi arta contemporanæ româ
Page 138 and 139:
- Aici a fost un fel de bar, club d
Page 140:
insert Lucrærile lui Navid Nuur s
Page 144 and 145:
muncitoare øi clasa superioaræ, i
Page 146 and 147:
De ce se pierd prietenii de cum apu
Page 148 and 149:
Corul de plîngeri din Tokio Nu-fli
Page 150 and 151:
conduc pe banda rezervatæ bicicli
Page 152 and 153:
Corul de plîngeri din Helsinki Nu
Page 154 and 155:
proaste? În fiecare varæ plouæ d
Page 156 and 157:
Îngrædiri øi bunuri comune: din
Page 158 and 159:
Introducere la noile îngrædiri* M
Page 160 and 161:
coca pentru export; sau prostituîn
Page 162 and 163:
nu mai sînt de actualitate în ace
Page 164 and 165:
pentru defecafliile sale. Cu toate
Page 166 and 167:
1. Marx øi reproducflia forflei de
Page 168 and 169:
a femeilor din Statele Unite a fost
Page 170 and 171:
nelor, recifurilor de corali, a spe
Page 172 and 173:
comercial øi lucrætorii casnici
Page 174 and 175:
------. (1999). The Cancer Stage of
Page 176 and 177:
topia (2007). Dupæ cum aratæ Carl
Page 178 and 179:
ea echilibrului nostru corporal øi
Page 180 and 181:
7. Pentru mai multe despre acest su
Page 182 and 183:
ciale“, atunci am descoperi cæ m
Page 184 and 185:
numærate cærfli øi articole, cum
Page 186 and 187:
accesul la anumite mijloace de prod
Page 188 and 189:
tesc (în Africa, în cazul Franfle
Page 190 and 191:
------. Midnight Oil: Work Energy W
Page 192 and 193:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
Page 194:
Marius Babias (ed.): European Influ
show all

artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?