artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

*
În concluzie, cele trei ecologii vor trebui concepute, dintr-o bucatæ, în acelaøi timp ca flinînd de o comunæ disciplinæ
etico-esteticæ øi ca deosebindu-se unele de altele din punctul de vedere al practicilor ce le caracterizeazæ.
Registrele lor flin de ceea ce am numit o heterogenezæ, adicæ de niøte procese continue de re-singularizare.
Indivizii trebuie sæ devinæ în acelaøi timp solidari øi din ce în ce mai diferifli. (La fel stau lucrurile øi în ceea ce priveøte
øcolile, primæriile, urbanismul etc.)
Subiectivitatea, prin intermediul unor chei transversale, se instaureazæ concomitent în lumea mediului înconjurætor,
a marilor Asamblaje sociale øi instituflionale øi, simetric, în peisajele øi fantasmele care locuiesc cele mai
intime sfere ale individului. Recucerirea unui grad de autonomie creatoare într-un domeniu anume cheamæ
alte recuceriri, în alte domenii. Astfel, o întreagæ catalizæ a refacerii încrederii umanitæflii în ea însæøi trebuie elaboratæ
pas cu pas, pornind uneori chiar de la mijloacele cele mai mærunte. Precum eseul de faflæ, care, oricît de
puflin, ar vrea sæ îndiguiascæ cenuøiul øi pasivitatea înconjurætoare. 19
Traducere de Bogdan Ghiu
arhiva
19. Din perspectiva unei „ecologii globale“,
Jacques Robin, într-un raport intitulat
„Penser à la fois l’écologie, la société et
l’Europe“, abordeazæ cu o raræ competenflæ,
øi pe o cale paralelæ cu a noastræ,
raporturile dintre ecologia øtiinflificæ,
ecologia economicæ øi apariflia implicafliilor
lor etice („Groupe Écologie“,
din „Europe 93“, 22, rue Dussoubs,
75002 Paris, anul 1989).
21