artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

More documents

Recommendations

Info

44 Matei Bejenaru Songs for a Better Future, 2010, performance at The Drawing Room London, November 2010, within the exhibition “Best Laid Plans“, curator: Cylena Simmonds, credit: Vector Studio
Regionalismul critic ieøean: arta în ariergardæ Cætælin Gheorghe Cum poate fi sedusæ o indiferenflæ øi cum poate fi cultivat un interes pentru producflii artistice øi practici culturale aflate la distanflæ, mai curînd din punctul de vedere al unei economii internaflionale a managementului cultural decît din punctul de vedere al unei antropologii geografice? Cum se poate clarifica evaluarea unui context artistic în pofida dificultæflii clarificærii diferenflei utilizærilor terminologice specifice unei distanfle? Cum se poate rezista unei retorici interogative care sugereazæ calibrarea politicæ a politeflii pentru o cît mai exactæ denunflare a hegemoniei? Tactic, utilizarea tehnicii argumentative ar putea facilita înflelegerea imprudenflei juridice, a autorului în fafla lectorilor, de a apela la retorica strategiei publicitare de prezentare a douæ produse într-unul singur, în cazul de faflæ a inferærii indistincfliei unei judecæfli de fapt øi a unei judecæfli de valoare dintr-o singuræ judecatæ contextualæ. Astfel, conform argumentului similaritæflii, se poate vorbi despre posibile asemænæri între contexte periferice, care în fapt pot fi izolate politic øi deprivilegiate economic, iar evaluativ pot fi nealiniate simbolic øi inadecvate culturii hegemonice. Pe de altæ parte, potrivit argumentului diferenflierii, se poate aduce în discuflie activarea unei posibile voinfle a decontextualizærii, care în fapt reacflioneazæ la cerinflele eligibilitæflii reprezentærii culturale, iar apreciativ creeazæ criterii atipice de receptare semioticæ. Paradoxal, cele douæ argumente se compun într-o singuræ distincflie, a separærii factuale øi valorice în contexte specifice. Atît în practica juridicæ, cît øi în cea jurnalisticæ a criticii de artæ se poate apela la construirea unui model referenflial pentru a facilita înflelegerea argumentærii øi a capta benevolenfla. Deøi unul dintre cele mai eficiente modele, abordat în teoria socialæ a artei, ar fi cel al indicærii defavorizærii politice a „comunitæflilor invizibile“, izolate la periferia economicæ øi culturalæ a unui context internaflional multiperspectival, ar fi de preferat utilizarea unei metafore vehiculate mai curînd în studiile estetice ale artelor vizuale, respectiv modelul „lumii artei“. Acest model îøi are sensul sæu, analitic, în performarea deciziilor sociale ale unor comunitæfli instituflionalizate, desemnînd atmosfera teoriei artei øi cunoaøterea istoriei artei. Lumea artei poate fi înfleleasæ însæ øi politic, ca un mediu al conceperii øi træirii discursurilor într-un context delimitat de diferenflele condifliilor de viaflæ. Este poate modelul care, în înflelesul sæu plural, presupunînd o multitudine de „lumi ale artei“, øi în sensul sæu poetic, permiflînd congenialitatea noastræ cu caracterul sæu dezinteresat comercial øi dramatic, se diferenfliazæ oarecum mai convingætor de ceea ce e caracteristic conøtiinflei înclinate sæ abordeze viafla artisticæ din perspectiva „pieflei de artæ“ sau a „scenei de artæ“. Nici interesele financiare øi nici vînarea celebritæflii, nici mecanismele economice øi nici motivafliile histrionice nu au sedus øi nu au falsificat conøtiinfle. Mizele ideologice sînt dure, iar în practica artisticæ despre care se vorbeøte aici au contat poziflia øi contradicflia criticæ. Societatea a putut fi cuantificabilæ procentual prin consumul valorilor neocapitaliste, universal-global puse în circulaflie øi infiltrate subtil prin acte de culturæ civicæ. Puflinele forme de rezistenflæ s-au conturat în medii intelectuale, în comunitæfli artistice øi în viafla-ca-atare a unor muncitori expuøi la exploatare, reificare øi alienare. Se poate CÆTÆLIN GHEORGHE este critic de artæ, curator, editor al publicafliei (intenflionat indefinite) Vector – cercetare criticæ în context øi lector universitar doctor în estetica artelor vizuale øi studii vizuale la Universitatea de Arte din Iaøi. THE CRITICAL REGIONALISM OF IAØI: ART IN ARRIÈRE-GARDE Cætælin Gheorghe scena How can one seduce indifference and cultivate an interest for distanced artistic productions and cultural practices, from the point of view of an international economy of cultural management rather than from that of a geographical anthropology? How can one clarify the evaluation of an artistic context despite the difficulty of clarifying the different terminological uses which are characteristic for a distance? How can one resist an interrogative rhetoric which suggests one’s political calibration of politeness for a precise denunciation of hegemony? Tactically, using the argumentative technique could facilitate the understanding of the author’s juridical incaution, in front of his readers, to make appeal to the rhetoric of advertising strategy of presenting two-in-one products, in this case inferring a factual judgement and a value judgement from one single contextual judgement. Thus, based on the argument of similarity, one can talk also about possible resemblances between peripheral contexts, which in fact can be politically isolated and economically underprivileged, whereas from an evaluative perspective they can be symbolically unaligned and non-adequate to the hegemonic culture. On the other hand, following the argument of difference, one can bring into discussion the activation of a possible will for de-contextualisation, which in fact reacts to the demands of cultural representation’s eligibility, and appreciatively creates atypical criteria for semiotic reception. Paradoxically, the two arguments merge into one single distinction, between factual and value separation in specific contexts. Both in the juridical and in the journalistic practice of art criticism one can make appeal to the construction of a referential model in order to facilitate the understanding of argumentation and to catch the audience’s benevolence. Although one of the most efficient models approached in the social theory of art is that of pointing towards the political under-privileged situation of the “invisible communities”, isolated at the economic and cultural periphery of an international, multi-perspectival context, it would be preferable if one used a metaphor belonging rather to aesthetical studies of visual arts, the model of the “artworld”. This model has its own, analytical, sense in social decisions performed by an institutionalised community, designating the atmosphere of art theory and the knowledge of art history. The artworld can be understood, however, also politically, as a medium for conceiving and living the different discourses in a context delimited by the uneven life conditions. This is perhaps the model which, in its sense of plurality, accommodating a multitude of “artworlds”, and in its poetic sense, allowing our congeniality with its commercially and dramatically disinterested character, distances itself more convincingly from what is characteristic to the consciousness inclined to approach artistic life from the perspective of the “art market” or the “art scene”. Neither financial interests nor the hunting for celebrity, neither the economic mechanisms nor the histrionic motivations have seduced or falsified the consciousness of artists and CÆTÆLIN GHEORGHE is an art critic, curator, editor of Vector – critical research in context publication (intentionally left undefined), and Ph.D. lecturer in Aesthetics and Visual Studies at the University of Fine Arts in Iaøi. 45
Page 1 and 2: w artæ + societate / arts + societ
Page 3 and 4: Aspirafliile celor care ar vrea sæ
Page 5 and 6: insert 138 Navid Nuur: ‘Untitled
Page 7 and 8: Ecosofia, „noua paradigmæ etico-
Page 9 and 10: Cele trei ecologii* Félix Guattari
Page 11 and 12: cu mult pe aceea a tradiflionalelor
Page 13 and 14: generate øi regenerate Universuril
Page 15 and 16: în corpuri totalizate, ci øi toat
Page 17 and 18: de ritornele existenfliale pentru a
Page 19 and 20: Repet, esenflialæ, aici, este rupt
Page 21 and 22: mare (prin media, servicii de asist
Page 23 and 24: * În concluzie, cele trei ecologii
Page 48 and 49: Andrea Hajtajer Give Me Beauty Give
Page 50 and 51: vorbi despre o separare socialæ ø
Page 52 and 53: Dan Acostioaei What Goes Around, vi
Page 54 and 55: Florin Bobu 3 Real Birdhouses, view
Page 56 and 57: Liliana Basarab Monuments for Conce
Page 58 and 59: 56 SATellite Tester, performance, 2
Page 60 and 61: Employer/Employee, 2010, installati
Page 62 and 63: 60 Little Girls, 2006, installation
Page 64 and 65: foarte diferite de ale mele. Încæ
Page 66 and 67: Domul, de la fereastræ -, unde oca
Page 68 and 69: Din 1001 de nopfli în arena social
Page 70 and 71: cineva care vine din Liban îl înt
Page 72 and 73: 70 The façade of the National Thea
Page 74 and 75: interes special pentru Farid), extr
Page 76 and 77:
Scriitura performance-ului Tim Etch
Page 78 and 79:
Tim Etchells’s performance Neithe
Page 80 and 81:
Cally Spooner Piece for a Pending P
Page 82 and 83:
Unclarity a lui Tim Etchells face c
Page 84 and 85:
82 Instructables Restaurants 2009-2
Page 88 and 89:
vieflii øi creativitæflii lor...
Page 90 and 91:
Cult of She-manity, 2011, digital p
Page 92 and 93:
Exhibition views Empire, State, Bui
Page 94 and 95:
e translatatæ în chiar spafliul e
Page 96 and 97:
The Fountainhead, 2010, video, B&W,
Page 98 and 99:
cærui sfîrøit mult aøteptat a c
Page 100 and 101:
Românæ televizatæ un moment atî
Page 102 and 103:
factuale, acel ce-cum-unde-cînd-ci
Page 104 and 105:
intelectualii impasibili øi neatin
Page 106 and 107:
Andrei Ujicæ Stills from Out of th
Page 108 and 109:
106 rect liber al Québecului, un d
Page 110 and 111:
Din aceastæ situaflie s-a visat, d
Page 112 and 113:
litæflile de întrebuinflare desch
Page 114 and 115:
armatæ cæ armata e alæturi de po
Page 116 and 117:
Andrei Ujicæ Stills from The Autob
Page 118 and 119:
Într-un cuvînt deci, potrivit det
Page 120 and 121:
lui performativ de sens este sæ fi
Page 122 and 123:
ce-i drept, istoria în figuraflia
Page 124 and 125:
„regimului comunist din România
Page 126 and 127:
124
Page 128 and 129:
- E foarte frumoasæ. - Îmi place
Page 130 and 131:
- Pentru cæ în facultate am fæcu
Page 132 and 133:
- Pæi, descoperind cærflile Virgi
Page 134 and 135:
de cæmaøæ bej mototolit. General
Page 136 and 137:
- Cum vezi arta contemporanæ româ
Page 138 and 139:
- Aici a fost un fel de bar, club d
Page 140:
insert Lucrærile lui Navid Nuur s
Page 144 and 145:
muncitoare øi clasa superioaræ, i
Page 146 and 147:
De ce se pierd prietenii de cum apu
Page 148 and 149:
Corul de plîngeri din Tokio Nu-fli
Page 150 and 151:
conduc pe banda rezervatæ bicicli
Page 152 and 153:
Corul de plîngeri din Helsinki Nu
Page 154 and 155:
proaste? În fiecare varæ plouæ d
Page 156 and 157:
Îngrædiri øi bunuri comune: din
Page 158 and 159:
Introducere la noile îngrædiri* M
Page 160 and 161:
coca pentru export; sau prostituîn
Page 162 and 163:
nu mai sînt de actualitate în ace
Page 164 and 165:
pentru defecafliile sale. Cu toate
Page 166 and 167:
1. Marx øi reproducflia forflei de
Page 168 and 169:
a femeilor din Statele Unite a fost
Page 170 and 171:
nelor, recifurilor de corali, a spe
Page 172 and 173:
comercial øi lucrætorii casnici
Page 174 and 175:
------. (1999). The Cancer Stage of
Page 176 and 177:
topia (2007). Dupæ cum aratæ Carl
Page 178 and 179:
ea echilibrului nostru corporal øi
Page 180 and 181:
7. Pentru mai multe despre acest su
Page 182 and 183:
ciale“, atunci am descoperi cæ m
Page 184 and 185:
numærate cærfli øi articole, cum
Page 186 and 187:
accesul la anumite mijloace de prod
Page 188 and 189:
tesc (în Africa, în cazul Franfle
Page 190 and 191:
------. Midnight Oil: Work Energy W
Page 192 and 193:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
Page 194:
Marius Babias (ed.): European Influ
show all

artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?