artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

Cele trei ecologii*
Félix Guattari
Lui Sacha Goldman
Aøa cum existæ o ecologie a ierburilor rele, existæ øi o ecologie a ideilor rele.
Gregory Bateson 1
Planeta Terra trece printr-o perioadæ de intense transformæri tehnico-øtiinflifice, care provoacæ, în replicæ, fenomene
de dezechilibru ecologic ce ameninflæ, în timp, dacæ nu li se va gæsi remediu, însæøi implantarea vieflii pe suprafafla
ei. În paralel cu aceste mutaflii, modurile umane de viaflæ, individuale øi colective, alunecæ pe panta unei deterioræri
din ce în ce mai pronunflate. Reflelele de rudenie tind sæ fie reduse la maximum, viafla domesticæ e cangrenatæ
de consumul mass-mediatic, viafla conjugalæ øi familialæ este „osificatæ“ frecvent printr-un fel de standardizare
a comportamentelor, relafliile de vecinætate sînt reduse, în general, la expresia lor cea mai særacæ etc. Compromis,
în felul acesta, printr-un fel de miøcare generalæ de implozie øi de infantilizare regresivæ, e raportul dintre
subiectivitate øi exterioritatea ei, fie ea socialæ, animalæ, vegetalæ sau cosmicæ. Alteritatea tinde sæ-øi piardæ orice
asperitate. Turismul, de exemplu, se rezumæ cel mai adesea la o cælætorie pe loc în sînul aceloraøi redundanfle
imagistice øi comportamentale.
Formafliunile politice øi instanflele executive par total incapabile sæ surprindæ aceastæ problematicæ în ansamblul
implicafliilor ei. Chiar dacæ au început, recent, sæ devinæ parflial conøtiente de pericolele cele mai evidente
care ameninflæ mediul natural al societæflilor noastre, ele se mulflumesc, în general, sæ abordeze domeniul prejudiciilor
industriale exclusiv dintr-o perspectivæ tehnocraticæ, cînd este clar cæ doar o articulare etico-politicæ –
pe care eu o numesc ecosofie – a celor trei registre ecologice – al mediului, al relafliilor sociale øi al subiectivitæflii
umane – ar putea sæ clarifice aøa cum se cuvine aceste probleme.
Despre modul de a træi de-acum înainte pe aceastæ planetæ, în contextul accelerærii mutafliilor tehnico-øtiinflifice
øi al considerabilei creøteri demografice, este vorba. Forflele productive, ca urmare a neîntreruptei dezvoltæri
a muncii maøinice, amplificatæ de revoluflia informaticæ, vor face ca tot mai mult timp dedicat unei activitæfli
umane potenfliale sæ devinæ disponibil. 2 În ce scop însæ? Pentru øomaj, marginalitate opresivæ, solitudine, inutilitate,
angoasæ, nevrozæ sau pentru culturæ, creaflie, cercetare, reinventarea mediului înconjurætor, îmbogæflirea
modurilor de viaflæ øi de simflire? În Lumea a Treia, la fel ca øi în lumea dezvoltatæ, porfliuni întregi ale subiectivitæflii
colective se præbuøesc sau se chircesc în jurul unor arhaisme, aøa cum se întîmplæ, de pildæ, în cazul redutabilei
exacerbæri a fenomenelor de integrism religios.
Crizei ecologice nu i se va putea da un ræspuns pe mæsuræ decît la scaræ planetaræ øi doar cu condiflia operærii
unei revoluflii politice, sociale øi culturale capabile sæ reorienteze obiectivele producfliei de bunuri materiale øi
imateriale. Aceastæ revoluflie nu va trebui, aøadar, sæ priveascæ doar raporturile de forfle vizibile la scaræ mare,
ci øi domenii moleculare ale sensibilitæflii, inteligenflei øi dorinflei. O finalizare a muncii sociale reglementatæ univoc
de o economie a profitului øi de relaflii de putere n-ar mai putea sæ conducæ, în momentul de faflæ, decît
la niøte impasuri dramatice. Lucrul e evident în cazul absurditæflii tutelelor economice care apasæ asupra Lumii
a Treia, împingînd unele dintre zonele ei spre o pauperizare absolutæ øi ireversibilæ. Cum la fel de evident este
FÉLIX GUATTARI (1930–1992), psihanalist, filosof, teoretician social øi activist radical francez, promotor al psihoterapiei instituflionale (în cadrul
legendarei clinici de la La Borde), format øi analizat de Lacan (pe care însæ l-a „trædat“, inventînd „schizanaliza“), neobosit creator de reflele, microinstituflii,
„grupuri-subiect“ øi reviste (Recherches, Chimères), susflinætor al unor cauze minoritare în întreaga lume (palestinianæ, Italia, Brazilia, Japonia
etc.), promotor al primelor radiouri libere în Franfla, autor al unei creaflii conceptuale extrem de influente, desfæøuratæ parflial în lucræri precum Psychanalyse
et transversalité (1972), La Révolution moléculaire (1977), L’Inconscient machinique. Essais de schizoanalyse (1979), Nouveaux espaces de liberté
(împreunæ cu Toni Negri, 1985), Micropolitiques (împreunæ cu Suely Rolnik, 1986), Cartographies schizoanalytiques (1989), Chaosmose (1992),
cunoscut mai ales prin colaborarea sa cu Gilles Deleuze (Anti-OEdip. Capitalism øi schizofrenie 1, 1972, trad. de B. Ghiu, 2008; Kafka. Pentru o literaturæ
minoræ, 1975, trad. de B. Ghiu, 2007; Mii de platouri. Capitalism øi schizofrenie 2, 1979, trad. de B. Ghiu, în pregætire; Ce este filosofia?,
1991, trad. de M. Mærculescu-Cojocea, 1999).
arhiva
* Drepturile cærflii lui Félix Guattari, Les
Trois Écologies, aparflin editurii pariziene
Galilée, care a publicat-o în 1989, în colecflia
„L’espace critique“, coordonatæ de
Paul Virilio. Editorii îi mulflumesc doamnei
Joanna Delorme pentru acordarea
drepturilor de realizare øi de publicare a
prezentei versiuni româneøti. (N. ed.)
1. Gregory Bateson, Vers l’écologie de
l’esprit, vol. II, Paris, Le Seuil, 1980.
2. În uzinele Fiat, de exemplu, în zece ani,
mîna de lucru salariatæ a scæzut de la
140.000 de muncitori la 60.000, în vreme
ce productivitatea a crescut cu 75%.
7