artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

More documents

Recommendations

Info

IDEA artæ + societate / IDEA arts + society Cluj, #38, 2011 / Cluj, Romania, issue #38, 2011 Editatæ de / Edited by: IDEA Design & Print Cluj øi Fundaflia IDEA Str. Dorobanflilor, 12, 400117 Cluj Tel.: 0264–594634; 431661 Fax: 0264–431603 www.ideamagazine.ro e-mail: ideamagazine@gmail.com Redactori / Editors: BOGDAN GHIU CIPRIAN MUREØAN TIMOTEI NÆDÆØAN – redactor-øef / editor-in-chief ALEXANDRU POLGÁR ADRIAN T. SÎRBU OVIDIU fiICHINDELEANU RALUCA VOINEA Colaboratori permanenfli / Peers: MARIUS BABIAS AMI BARAK AUREL CODOBAN DAN PERJOVSCHI G. M. TAMÁS Concepflie graficæ / Graphic design: TIMOTEI NÆDÆØAN Asistent design / Assistant designer: LENKE JANITSEK Asistenflæ redacflionalæ / Editorial assistant: IULIA POPOVICI Corector / Proof reading: VIRGIL LEON Web-site: CIPRIAN MUREØAN Tipærit pe hârtie offset premium OLIN Smooth. este marcæ înregistratæ Revista apare cu sprijinul Administrafliei Fondului Cultural Naflional. Textele publicate în aceastæ revistæ nu reflectæ neapærat punctul de vedere al redacfliei. Preluarea neautorizatæ, færæ acordul scris al editorului, a materialelor publicate în aceastæ revistæ constituie o încælcare a legii copyrightului. Toate articolele a cæror sursæ nu este menflionatæ constituie portofoliul revistei IDEA artæ + societate Cluj. Difuzare / Distribution: Eurolibris SRL, Iaøi Libræriile Cærtureøti – Bucureøti, Cluj, Timiøoara Libræriile Gaudeamus Libræriile Humanitas Libræria Book Corner, Cluj Comenzi øi abonamente / Orders and subscriptions: www.ideamagazine.ro www.ideaeditura.ro Tel.: 0264–431603; 0264–431661 0264–594634 ISSN 1583–8293 Tipar / Printing: Idea Design & Print, Cluj
Ecosofia, „noua paradigmæ etico-esteticæ“ a politicului Bogdan Ghiu În premieræ pentru spafliul românesc, Arhiva numærului de faflæ propune un început de recuperare a unuia dintre cei mai celebri, cei mai radicali, dar øi cei mai creativi øi, în acelaøi timp, mai greu de urmærit gînditori europeni ai postmodernitæflii, adicæ ai „Capitalismului Mondial Integrat“ (CMI), cum el însuøi numeøte stadiul actual: Félix Guattari (1930–1992), cunoscut mai ales pentru epocalele sale colaboræri cu Gilles Deleuze (care însæ, în egalæ mæsuræ, i-au „luat fafla“), autor al opusculului Cele trei ecologii, penultima sa carte, apærutæ în 1989, pe care mulfli exegefli o consideræ o introducere idealæ în opera sa. 1 Ecologia, dusæ însæ pînæ la ultimele ei consecinfle, apropriatæ deci ca un proiect transvaluant (în sens nietzschean), a reprezentat ultima mare cauzæ îmbræfliøatæ de Guattari, care a væzut în ea ocazia unei relansæri, dar øi a unei reformæri øi unificæri, prin adaptare „transversalæ“ la cîmpul global de imanenflæ al „CMI“, a stîngii occidentale øi a înseøi ideii de revoluflie. Dezamægit de stînga francezæ mitterrandianæ ajunsæ la putere în 1981, frenetic colaborator, scurtæ vreme, al lui Jack Lang, Guattari se „refugiazæ“ în miøcarea (divizatæ øi prematur politicianizatæ) a „Verzilor“, la care aderæ în 1985, anul afacerii Rainbow Warrior (vasul miøcærii Greenpeace scufundat în portul Auckland). Ca de obicei, prin aceastæ aderare Guattari înflelege sæ-øi aproprieze øi sæ „deteritorializeze“ miøcarea, radicalizînd-o prin precipitarea ei spre materializarea imediatæ øi maximalæ a proiectului care o adusese pe lume. Prin miøcarea ecologicæ, Guattari a întrevæzut posibilitatea realizærii unei ecosofii, adicæ a unei revoluflii adaptate, a unei transformæri profunde a societæflii printr-o criticæ øi reformare a stîngii înseøi, de a cærei politicæ la putere a fost foarte repede dezamægit. Multe dintre temele øi motivele conceptuale din Cele trei ecologii apar, astfel, formulate încæ din 1986, de pildæ într-un manifest scris împreunæ cu Daniel Cohn-Bendit øi intitulat „Pavane pour un PSV défunt et des Verts morts-nés“ [Pavanæ pentru un PSU ræposat øi niøte Verzi næscufli morfli]: „culturæ a disensului“, „resingularizare a indivizilor øi a grupurilor“, prin care Guattari propunea reunirea într-o miøcare de tip „Curcubeu“ a tuturor „forflelor de transformare a societæflii în deplinul curcubeu al diversitæflii lor“: hiperpolitizare øi de-„politicianizare“ a stîngii øi a Verzilor, care însæ îl vor sili sæ demisioneze în 1991, dat fiind cæ activa în acelaøi timp în douæ facfliuni (!) sectar, vai, vræjmaøe. Cu o lunæ înainte de moarte, în iulie 1992, aøa cum s-a putut gæsi ulterior pe masa sa de lucru, Guattari muncea la un text intitulat „Vers une nouvelle démocratie écologique“ [Spre o nouæ democraflie ecologicæ], pînæ la sfîrøit credinfla lui fiind cæ ecologia, realizatæ transversal (adicæ nu global, totalizant) ca ecosofie, ca un alt mod, metaøi self-, de a face politicæ, în deplina amploare øi radicalitate creatoare a proiectului ei, este singura care poate formula adecvat problemele epocii øi care poate face faflæ capitalismului global, ea fiind însæ, din pæcate – atunci ca øi acum –, un proiect avortat, o nouæ promisiune trædatæ a unei stîngi aliniate la partidele de tip clasic. Apariflia sub formæ de carte a Celor trei ecologii i se datoreazæ lui Paul Virilio, prieten cu Guattari, care, la cererea lui, i-a propus-o spre publicare, dar ca anexæ la o carte extrem de tehnicæ, cea mai „neprietenoasæ“, pînæ azi, publicaflie a lui Guattari, Cartographies schizoanalytiques [Cartografii schizanalitice] (Galilée, 1989), în fapt seminarul sæu. Virilio însæ a decis, înflelept, sæ publice separat Cele trei ecologii, simflind în acest opuscul, aøa cum avea sæ mærturiseascæ, „aceeaøi prospeflime“ cum avusese, în 1976, textul intitulat Rhizome [Rizom], care avea apoi sæ constituie capitolul de deschidere al „summei“ Mille plateaux (1979), scrisæ împreunæ cu Deleuze. Apærutæ, la fel ca øi Cartografiile øi ca ultima carte a lui Guattari, Chaosmose (1992), în colecflia „L’espace critique“, coordonatæ de Virilio, Cele trei ecologii a fost un succes editorial. 2 În capitalismul globalizat, „dintr-o bucatæ“, care transformæ lumea într-un imens „plan de imanenflæ“ (linie de gîndire care va fi continuatæ de Antonio Negri în carflile sale scrise în colaborare cu Michael Hardt), analiza øi acfliunea pot øi trebuie sæ devinæ nu globale, nu totalizatoare, ci „transversale“. Sîntem produsele capitalismului integral, deci e nevoie sæ ne „reformæm“, sæ ne „revoluflionæm“ pe noi înøine ca parte a „sistemului“ prin ceea ce am putea numi analiz-acfliune tipicæ practicii filosofico-politice a lui Guattari, aplicîndu-ne, altfel spus, BOGDAN GHIU este scriitor øi traducætor („French Theory“). Cele mai recente apariflii: Telepitecapitalism. Evul Media 2005–2009 (Idea Design & Print, 2009), Contracriza (Cartea Româneascæ, 2011), Dadasein (lotopragmatism) (Tracus Arte, 2011). arhiva 1. Premiera acestei traduceri din Guattari nu este „absolut absolutæ“, ea fiind devansatæ de o traducere efectuatæ, în 1999, de Ovidiu fiichindeleanu în revista Philosophy & Stuff, a textului „La question de la question“. 2. La întocmirea acestei scurte „fiøe biografice“ a Celor trei ecologii m-am folosit de datele cuprinse în subcapitolul „La révolution écologique“ [Revoluflia ecologicæ] din masiva Gilles Deleuze et Félix Guattari. Biographie croisée [Gilles Deleuze øi Félix Guattari. Biografie încruciøatæ] de François Dosse, Paris, La Découverte, 2007, pp. 454–461. 5
Page 1 and 2: w artæ + societate / arts + societ
Page 3 and 4: Aspirafliile celor care ar vrea sæ
Page 5: insert 138 Navid Nuur: ‘Untitled
Page 9 and 10: Cele trei ecologii* Félix Guattari
Page 11 and 12: cu mult pe aceea a tradiflionalelor
Page 13 and 14: generate øi regenerate Universuril
Page 15 and 16: în corpuri totalizate, ci øi toat
Page 17 and 18: de ritornele existenfliale pentru a
Page 19 and 20: Repet, esenflialæ, aici, este rupt
Page 21 and 22: mare (prin media, servicii de asist
Page 23 and 24: * În concluzie, cele trei ecologii
Page 46 and 47: 44 Matei Bejenaru Songs for a Bette
Page 48 and 49: Andrea Hajtajer Give Me Beauty Give
Page 50 and 51: vorbi despre o separare socialæ ø
Page 52 and 53: Dan Acostioaei What Goes Around, vi
Page 54 and 55: Florin Bobu 3 Real Birdhouses, view
Page 56 and 57:
Liliana Basarab Monuments for Conce
Page 58 and 59:
56 SATellite Tester, performance, 2
Page 60 and 61:
Employer/Employee, 2010, installati
Page 62 and 63:
60 Little Girls, 2006, installation
Page 64 and 65:
foarte diferite de ale mele. Încæ
Page 66 and 67:
Domul, de la fereastræ -, unde oca
Page 68 and 69:
Din 1001 de nopfli în arena social
Page 70 and 71:
cineva care vine din Liban îl înt
Page 72 and 73:
70 The façade of the National Thea
Page 74 and 75:
interes special pentru Farid), extr
Page 76 and 77:
Scriitura performance-ului Tim Etch
Page 78 and 79:
Tim Etchells’s performance Neithe
Page 80 and 81:
Cally Spooner Piece for a Pending P
Page 82 and 83:
Unclarity a lui Tim Etchells face c
Page 84 and 85:
82 Instructables Restaurants 2009-2
Page 88 and 89:
vieflii øi creativitæflii lor...
Page 90 and 91:
Cult of She-manity, 2011, digital p
Page 92 and 93:
Exhibition views Empire, State, Bui
Page 94 and 95:
e translatatæ în chiar spafliul e
Page 96 and 97:
The Fountainhead, 2010, video, B&W,
Page 98 and 99:
cærui sfîrøit mult aøteptat a c
Page 100 and 101:
Românæ televizatæ un moment atî
Page 102 and 103:
factuale, acel ce-cum-unde-cînd-ci
Page 104 and 105:
intelectualii impasibili øi neatin
Page 106 and 107:
Andrei Ujicæ Stills from Out of th
Page 108 and 109:
106 rect liber al Québecului, un d
Page 110 and 111:
Din aceastæ situaflie s-a visat, d
Page 112 and 113:
litæflile de întrebuinflare desch
Page 114 and 115:
armatæ cæ armata e alæturi de po
Page 116 and 117:
Andrei Ujicæ Stills from The Autob
Page 118 and 119:
Într-un cuvînt deci, potrivit det
Page 120 and 121:
lui performativ de sens este sæ fi
Page 122 and 123:
ce-i drept, istoria în figuraflia
Page 124 and 125:
„regimului comunist din România
Page 126 and 127:
124
Page 128 and 129:
- E foarte frumoasæ. - Îmi place
Page 130 and 131:
- Pentru cæ în facultate am fæcu
Page 132 and 133:
- Pæi, descoperind cærflile Virgi
Page 134 and 135:
de cæmaøæ bej mototolit. General
Page 136 and 137:
- Cum vezi arta contemporanæ româ
Page 138 and 139:
- Aici a fost un fel de bar, club d
Page 140:
insert Lucrærile lui Navid Nuur s
Page 144 and 145:
muncitoare øi clasa superioaræ, i
Page 146 and 147:
De ce se pierd prietenii de cum apu
Page 148 and 149:
Corul de plîngeri din Tokio Nu-fli
Page 150 and 151:
conduc pe banda rezervatæ bicicli
Page 152 and 153:
Corul de plîngeri din Helsinki Nu
Page 154 and 155:
proaste? În fiecare varæ plouæ d
Page 156 and 157:
Îngrædiri øi bunuri comune: din
Page 158 and 159:
Introducere la noile îngrædiri* M
Page 160 and 161:
coca pentru export; sau prostituîn
Page 162 and 163:
nu mai sînt de actualitate în ace
Page 164 and 165:
pentru defecafliile sale. Cu toate
Page 166 and 167:
1. Marx øi reproducflia forflei de
Page 168 and 169:
a femeilor din Statele Unite a fost
Page 170 and 171:
nelor, recifurilor de corali, a spe
Page 172 and 173:
comercial øi lucrætorii casnici
Page 174 and 175:
------. (1999). The Cancer Stage of
Page 176 and 177:
topia (2007). Dupæ cum aratæ Carl
Page 178 and 179:
ea echilibrului nostru corporal øi
Page 180 and 181:
7. Pentru mai multe despre acest su
Page 182 and 183:
ciale“, atunci am descoperi cæ m
Page 184 and 185:
numærate cærfli øi articole, cum
Page 186 and 187:
accesul la anumite mijloace de prod
Page 188 and 189:
tesc (în Africa, în cazul Franfle
Page 190 and 191:
------. Midnight Oil: Work Energy W
Page 192 and 193:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
Page 194:
Marius Babias (ed.): European Influ
show all

artć + societate / arts + society #38, 2011 20 lei / 11 €, 14 USD - idea

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?