Memorii vol.5.pdf

108 CONSTANTIN ARGETOIANUse la Bucureşti, în cursul anului 1917, o serie de cenacole patriotice,care, fără nici o legătură între ele, urmăreau toate acelaşi scop: regenerareamorală a României. Unul din aceste cenacole se întrunea sub numeleLiga Binelui Obştesc" la Efi^Grant, în strada Occidentului. Grantcâştigase ceva parale cu întreprinderile sale şi-i construise o casă înmijlocul unei grădini de trandafiri, casă pe care o pusese la dispoziţiacâtorva prieteni, mai toţi intelectuali, hotărâţi să salveze ţara. încetul cuîncetul acest cenacol s-a mărit şi a ajuns să cuprindă mai bine de 100de persoane, de sexele ambe. Nu erau vedete ale vieţii noastre publice 1 ,dar erau mai toţi oameni cumsecade, naivi şi convinşi că reprezintăconştiinţa poporului românesc. Lili Fălcoianu ocupa în aceasta valoroasăechipă un loc de frunte. Popularitatea generalului Averescu ajunsesepână la urechile „eteriştilor" din strada Occident şi d-ra Lili venisela Iaşi ca să se înţeleagă cu generalul si să-i propuie... protecţia lui EfiGrant & Co. pentru ziua în care Liga Poporului va hotărî să coboare laBucureşti! Cum Lili Fălcoianu,nu era o cocoană frumoasă, Averescunu i-a dat nici o atenţie şi mi-a trimis-o mie.„Prieten din copilărie cu amazoana bucureşteană, am primit-o cubraţele deschise (dar fără să le închid!') si am avut cu dânsa lungi discuţii.Biata fată credea că reprezintă o forţă politică cel puţin egală cu ageneralului, vorbea de viitorul ţării şi de datoria generaţiei noastre culacrimi în ochi, şi-mi propunea serios pe Ianki Bălăceanu şi pe DidinaCantacuzino ca îndrumători ai regenerării noastre morale! Am lăsat-osă vorbească şi am amânat „afacerile serioase" pentru după înapoiereanoastră la Bucureşti 2 . Oricât de alandala puteau fi considerate propunerilelui Lili Fălcoianu, ele erau interesante fiindcă dovedeau că şi laBucureşti exista la începutul anului 1918 acea râvnă de prefacere cedomnea la Iaşi şi că pretutindeni oamenii nu mai voiau să sufere regi-1Din acest cenacol făcea parte şi inginerul inspector P. Panaitescu, cumnatul luiMitică Greceanu de la Iaşi şi mai târziu colaboratorul meu în politică.2-Lili Fălcoianu venise la Iaşi însoţită de un om fantomă, Traian Brăileanu, pecare-1 cunoscusem la Viena, unde, bucovinean timid, funcţiona ca cancelar Ia Legaţieşi îşi complecta studii de filologie la Universitate. în România Mare a ajuns profesor laFacultatea de Litere din Cernăuţi, şef al partidului lui N. Iorga din Bucovina şi maitârziu gardist. în misiunea pe care a îndeplinit-o la Iaşi cu Lili Fălcoianu, s-a distinsprintr-o nezdruncinată putere de tăcere. Lili vorbea iar el tăcea, da din cap şi moţăia.Aduseseră de la Bucureşti o patalama semnată gata de ei pe care ne-au rugaţpe Cuzaşi pe mine, să o semnăm şi noi! Cu titlu de curiozitate reproduc acest act la AnexaXXXIII.