Memorii vol.5.pdf

MEMORII — Anexe, 1916-1918 195face şi al cărui produs Statul l-ar pune integral la dispoziţia Băncii Naţionale,f-ar da primului posibilitatea unui împrumut de 375 milioane în lei la aceastadin urmă. Sindicatul băncilor anglo-american ar trebui să facă împrumutul deacum(!) păstrând banii la dispoziţia Statului (!) până când acesta îi va întrebuinţanumai pentru exproprieri.O convenţie în acest sens ar putea obliga şi pe Stat şi pe bănci a excludeastfel posibilitatea satisfacerii altor nevoi ale tezaurului din aceste fonduri.Pentru a evita însă o pagubă prea mare de dobânzi, se poate conveni deasemenea cu acele bănci, ca difenrenţa între cele două dobânzi (cea plătită deStat de acum încolo şi cea primită de Stat pentru sumele lăsate la bănci până înmomentul exproprierii) să nu treacă de 1 %.Având acele 125 milioane aur şi prin urmare posibilitatea unui împrumutde 375 milioane lei la Banca Naţională (!), Statul va putea da imediat la cumpărareaîntregii cantităţi de expropriabile, în valoare de1.820 milioane, cel puţin360 milioane, sau 20 % în numerarşi 550 milioane, sau 30 % în bonuri910 milioane, în total.Graţie acestui sistem, vânzarea şi prin urmare scăderea bonurilor noi esteaproape exclusă, rămânând în schimb deschisă posibilitatea ca cele 360 milioanenumerar să servească de regulator al cursului efectelor noi ce s-ar oferi.Peste un an sau doi s-ar putea face a doua oară aceeaşi operaţiune pentruachitarea restului de 50 % (dacă până atunci refacerea noastră n-ar fi destul deînaintată pentru a ne permite chiar un împrumut intern).In acest din ultim caz, o asimilare complectă a celor două împrumuturiagrare (primul extern şi al doilea intern) ar asigura foarte probabil celui de aldoilea un succes important.Iaşi, 12/25 mai 1917.Aristid BlankANEXA VIIIDeclaraţia opoziţiei citită în Cameră de G.Diamandiîn şedinţa din 20 mai 1917.Domnilor deputaţi,In momentul când se depun pe biroul Camerei proiectele de reformă agrarăşi electorală, elaborate din iniţiativa şi prin inspiraţia Guvernului, — înainte