Memorii vol.5.pdf

54 CONSTANTIN ARGETOIANUpentru acest act cel puţin, recunoştinţa naţională i-ar fi înscris numeleîn Istorie cu litere de aur. Dar Marghiloman era un spirit prea superficialca să poată cumpăni importanţa evenimentelor istorice în învălmăşealacărora fusese aruncat pe neaşteptate. Pentru dânsul marele act dedreptate prin care Providenţa repara umilinţa ce ni se făcuse prin spolieriledin 1812 şi 1879, se reducea la cuvântul „unire" pus în frunteaunui articol din Steagul; realizarea Unirii şi modul cum a fost realizată,nu l-au preocupat un minut. Căci altfel nu s-ar putea explica cum, el,şeful Partidului Conservator, ar fi putut da mâna şi încheia Unirea cu obandă de besmetici, prin nimic împuternicită să vorbească şi să hotărascăîn numele poporului basarabean. Greşeală de neiertat! Luând„Sfatul Ţării" în serios şi tratând cu el M^ghilpmanji bolşeyizaţ şi anenorocit Basarabia pentru mai multe decenii.Sfatul Tării n-a fost într-adevăr decât o formaţiune politică de impostură,un fel de soviet de amestecătură în care bolşevismul, naţionalismul,românismul, rusismul, semitismul şi liberalismul burghez bâlbâiauşi se încurcau într-o ciudată şi jalnjcă cacofonie. Ieşit din alegericu totul fictive, el nu reprezenta nimic şi pe nimeni. De fapt, membriilui se impuseseră singuri şi izbutiseră să se aşeze în fruntea mişcăriifiindcă locurile nu fuseseră încă ocupate de alţii. Compus din români_neunionişti (erau şi de aceştia), din ruşi şi din evrei simpatizanţi cuMoscova sau cu Ucraina sau chiar „aftonomişti", din germani şi dinpolonezi — conglomeratul strâns în jurul firmei Sfatul Ţării n-a ştiutniciodată ce a vrut, afară de un singur lucru: o hotărâtă îndrumare sprestânga. Cea mai mare parte a acestor deputaţi fără mandat, dacă n-aufost bolşevici sadea, au fost cel puţin revoluţionari decişi să dea gata pe„burjui" — în speţă pe proprietarii mari rurali si urbani, care nici nu fuseserăprimiţi în Sfat sub cuvânt că rămăseseră devotaţi ţarismului.Nimic nu poate da mai exact tonul stărilor sufleteşti ce animau pecei mai mulţi din domnii din Sfatul Ţării şi lămuri atmosfera în care sedesfăşurau dezbaterile, ca următoarea întâmplare, pe care am trăit-o.Era prin mai, în tot cazul după Unire, se începuse şi în Basarabia organizareaLigii Poporului. Popularitatea lui Averescu trecuse şi dincolode Prut, dusă de regimentele trimise acolo şi favorizată şi prin faptulcă, născut la Ismail, generalul putea fi socotit drept basarabean. Ca maitotdeauna în asemenea cazuri începuseră chiar să circule fel de fel delegende în jurul acestei naşteri pe pământul ţinutului alipit.