Memorii vol.5.pdf

198 CONSTANTIN ARGETOIÂNUANEXAXCuvânt înainte redactat de P.P.Negulescu, la Odessa,în vederea întemeierii Partidului Constituţional,întemeiere proiectată de C.Argetoianu, lonaş Grădişteanu şi dânsul.Cuvânt înainteMulte nenorociri s-au abătut, după vremuri, asupra ţării noastre; nici unaînsă n-a atins proporţiile înspăimântătoare ale dezastrului la care am ajuns înrăzboiul actual. Groaza bătăliilor şi urgia năvălirilor străine, le-a mai văzutpământul românesc de multe ori; niciodată însă pierderile n-au fost mai grelenici suferinţele mai cumplite, ca acum. Altădată războaiele se purtau cu oştipuţin numeroase, care se măsurau în câteva ciocniri singuratice, mărginite şica întindre şi ca durată. Pagubele erau astfel totdeauna mici, iar prădăciunile,cu greutatea comunicaţiilor şi cu lipsa mijloacelor de transport, nu atingeaudecât regiuni izolate şi nu puteau lua niciodată proporţii considerabile. în războiulde astăzi, ţara noastră a fost călcată de armate mari, înzestrate cu mijloacede distrugere extraordinare, şi e supusă, de la ocuparea ei încoace, unei jefuirisistematice şi totale. Pierderile noastre au fost astfel imense şi în vieţi tinere— care reprezentau energia naţională — şi în bunuri materiale, care constituiautemelia puterii economice a Statului. Nu e dar exagerat să zicem căam ajuns la un adevărat dezastru, care compromite rezultatele obţinute cu atâteagreutăţi prin sforţările poporului nostru de un veac încoace. Şi oricâte victoriiam câştiga până la sfârşitul războiului, oricâte succese politice am avea laîncheierea păcii, rănile adânci ale ţării vor sângera încă multă vreme. Noi ceide azi, nu le vom vedea vindecate pe deplin şi poate nici copiii noştri.In faţa acestei constatări, nu e român în conştiinţa căruia să nu se ridice,chinuitoare, întrebarea dacă dezastrul acesta nu s-ar fi putut cumva evita — şicine e de vină că nu s-au cruţat ţării o parte cel puţin din pagubele şi din suferinţelepe care le-a îndurat. Am zis o parte cel puţin, fiindcă ştiam cu toţii cărăzboiul, pe care-1 voiam cu toată hotărârea ca o supremă datorie a vieţii noastrenaţionale, nu putea să ne aducă numai bucurii. Dar aveam cel puţin dreptulsă credem că-1 vom purta pe pământul duşmanilor şi în alte condiţii. Căci noiaveam printre aliaţii noştri de astăzi — care au fost tot aşa de crunt loviţi ca şinoi — o situaţie excepţională. Ei au fost siliţi să primească războiul, când şicum au voit adversarii lor care l-au început. Noi am avut putinţa să observămdoi ani de zile metodele de luptă ale vrăjmaşilor şi să ne pregătim în consecinţă,să alegem noi înşine momentul şi să stabilim noi înşine condiţiile intrăriinoastre în acţiune. Că n-a ştiut să profite de această situaţie privilegiată, ecea dintâi din marile greşeli ale Guvernului pe care ni 1-a hărăzit în anii din