Memorii vol.5.pdf

56 CONSTANTIN ARGETOIANUCu siguranţă că poporul moldovenesc din Basarabia voia unirea(căci o voia, şi din tot sufletul lui moldovenesc pe care un veac de despărţirenu-1 schimbase, cum nu schimbase nici graiul, nici biserica strămoşească);cu armata română pe care o avea la dispoziţie, şi cu nemţiipe care-i avea la Odessa şi cărora putea trimite spre păstrare pe toţiconducătorii ovreilor şi ai ruşilor, toţi bolşevizaţi şi românofobi —Marghiloman nici nu trebuia să ia contact cu puşlamalele din SfatulŢării. Un prim ministru român şi hotărât n-avea decât un gest de făcut:să dizolve Sfatul Ţării, ilegal ales şi ilegal constituit. După aceea săproclame Unirea Basarabiei cu Patria Mumă, fără nici o condiţie, fărănici un adaus, şi săsupuie această hotărâre unui plebiscit.Ar fi avut astfel ^succesul" său şi inai iute decât 1-a avut, fiindcăn-ar mai fi pierdut timpul în nesfârşite negocieri cu şmecherii şi cu renegaţii.N-ar mai fi trebuit să dea 2 milioane lui Inculeţ. N-ar mai fiavut nevoie să recurgă la serviciile lui Stere şi să spurce cu sosul Lumineiaiasma curată a Unirii. N-ar mai fi fost silit să accepte faimoasele11 condiţii din care una (reforma agrara) a ruinat ţara iar celelalte auanarhizat-o şi au dus-o aproape de prăpastia comunistă. Şi ar fi putut înfine retrimite la pleava din care ieşiseră toate elementele care se ridicaserăîn dauna celor bune, în timpurile tulburi ale revoluţiei. Cu toatărevoluţia, masele rurale blânde şi supuse, ar fi aşteptat — cum au şi aşteptat— cu răbdare, împroprietărirea pe care nimeni nu se gândea săle-o refuze, şi chiar în măsura în care s-a făcut. Inutilă a fost însă spoliereamarii proprietăţi cu zecile de mii de hectare devenite „disponibilităţiale Statului" (la dispoziţia tuturor potlogarilor şi profitorilor partidelor);inutilă a fost de asemeni, brutala, nelegala şi necinstita exproprierea pădurilor care ne-a băgat într-o încurcătură şi în complicaţiiinternaţionale din care n-am mai putut ieşi.Dar ca să facă ce trebuia să facă, „Cono Aleco". ar fi trebuit să aibeşi cap şi autoritate. în loc de cap n-a avut însă toată viaţa lui decât o frezurăadusă cu artă — şi autoritate n-a avut decâ