Memorii vol.5.pdf

14 CONSTANTIN ARGETOIANUpus în câteva cuvinte în curent cu tragi-comedia misiunilor. Nu-mi veneasă cred. Cele întâmplate m-au pus însă pe gânduri, au început chiarsă mă încerce oarecare remuşcări, căci în dorinţa de a-mi şti părinţiiliberaţi cât mai iute din ghiarele bolşevicilor, ajutasem cât putusem penemţi să obţie de la autorităţile noastre concursul indispensabil pentrutrecerea prin Basarabia. Mă întrebam dacă cele înscenate de şmecherierau într-adevăr numai comedie. Omul e influenţabil, şi am intrat şi eula grijă. Mai ştii? ...Dar totuşi, nu se putea!Pentru liniştea conştiinţei mele, abia coborât la Preşedinţia Consiliului,m-am grăbit să trimit de urgenţă următoarea telegramă:„Colonel MircescuBufteaMisiunea franceză plecat astă-noapte prin Rusia. Interveniţi de urgenţăsă nu se stânjenească trecerea ei. Răspundeţi.Argetoianu "De altminteri se împliniseră deja 24 de ore de la plecarea primuluitren şi nici un incident de drum nu fusese semnalat. Un asemenea incidentn-ar fi putut fi de altminteri provocat decât de membrii misiunilor,în cazul unei întâlniri — nemţii neavând nici cea mai îndepărtată intenţiesă provoace conflicte şi încurcături inutile. Mai mult ca să-mi liniştescconştiinţa am închis prin această ultimă telegramă dosarul ruşinoaseiînscenări, si am intrat la Averescu.Dacă aş fi fost mai în curent cu starea lucrurilor din Iaşi, dacă aş fiputut prevedea evenimentele care s-au desfăşurat chiar a doua zi, dacăîntr-un cuvânt aş fi ştiut duminică 4 martie că luni în 5 martie vom fidemisionari, n-aş fi golit poate în faţa lui Averescu tot sacul meu şi nui-aş fi destăinuit ultima mea conversaţie cu Kuhlmann. Dar convinscum eram că nimeni nu ne putea înlocui, a trebuit să-i spun tot, în vedereahotărârilor de luat. Şi aşa s-a săpat în acea zi un abis sufletescîntre el şi mine, un abis care a rămas deschis tot timpul celor cinci anişi mai bine, cât am colaborat unul cu altul.Averescu cunoştea documentele; l-am pus în curent cu atmosfera şicu imponderabilele. I-am întins harta lui Mackensen alături de harta luiCzernin. Pe aceasta din urmă o reconstituise la Statul Major, după telegramelenoastre, dar nu cunoştea rectificările lui Mackensen. I-am arătattot profitul ce se putea trage din divergenţele de interese dintre ger-