Memorii vol.5.pdf

MEMORII 43odată cu întemeierea ziarului îndreptarea şi neîntreruptă până la plecareanoastră din Iaşi, după armistiţiul general.Guvernul Marghiloman va rămâne ca o pată ruşinoasă în Istorie,atât de ruşinoasă încât nici un istoric nu va îndrăzni să lămurească generaţiileviitoare asupra obârşiei luj. Capitularea Regelui Ferdinandînaintea lui Czemin a fost o umilire inutilă la care l-au împins sfetniciisăi: Ştirbei, ca să reabiliteze pe Marghiloman, omul lui de schimb îninterimatele pe care liberalii le conduceau din când în când altora; Bratianu,ca să-şi deschidă o cale de apropiere spre inamic în vederea uneivictorii germane pe care începuse să nu o mai creadă imposibilă; şiamândoi împreună, ca>ă cureţe pe Averescu, pe care nu-1 puteau suferişi de a cărui popularitate se temeau, şi unul şi altul. Dar în afară de ruşinoasasa obârşie, în afară de faptul că constituirea lui a fost o maregreşeală politică de ordin extern fiindcă ne-a alienat simpatiile francezeşi de ordin intern fiindcă a învrăjbit jejromâni îr^5_eiMjuvemul Marghilomana fost o adevărată nenorocire pentru noi toţi care ne ridicasemîmpotriva regimului politic ce ne dusese la dezastrele din timpulrăzboiului şi care începusem mobilizarea conştiinţelor împotriva putregaiuluimoral ce se întinsese peste toată ţara. Lupta noastră fusese îndreptatăîmpotriva Partidului şi Guvernului liberal, partid şi Guvernesenţialmente reprezentativi ai unui regim pe care oprobriul general îlosândise să dispară. Partidul, Guvernul şi regimul se rezumau însă înpersoana lui Ionel Bratianu pe care nici incontestabilul merit de a fiîndrumat ţara în războiul mondial de partea cea bună nu-1 putuse scăpade prăbuşirea morală provocată de partid. Guvernul Marghiloman mutândprin prezenţa lui preocupările politice pe un alt plan, a reabilitatpe Bratianu şi pe colaboratorii săi, care dibaci cum erau au ştiut să foloseascăpe planul intern şi al partidului simpatiile pe care le câştigaupe planul extern cu atât mai uşor cu cât Marghiloman exaspera maimult opinia publică prin actele sale de scârboasă slugărnicie şi de inutilăşi odioasă solidarizare cu nemţii, pe care toţi cei ce simţeau româneştenu încetaseră un moment să-i considere ca vrăjmaşii ţării.La această reacţie naturală în favoarea liberalilor şi a lui Bratianuprovocată prin simpla întronare a lui Marghiloman şi a politicii sale s-a1După cum prevăzusem că va fi, de îndată ce s-a pus chestiunea unui GuvernMarghiloman (vezi p. 21 precedentă).