Memorii vol.5.pdf

112 CONSTANTIN ARGETOIANUde două ori, şi de două ori a discutat cu Averescu câte o după amiazăîntreagă. lunian nu-şi câştigase încă pe vremea aceea toată forma, darera deja mic, arţăgos şi democrat intransigent. Generalul a fost întorspe toate părţile, examinat asupra tuturor capitolelor catehismului dermocrat, atacat şi cu pregătire şi prin surprindere. A răspuns omul satisfăcător,după Riccardo, dar Grigoriţă nu s-a lăsat pe deplin convins, is-a părut că viitorul dictator ascundea şi.ceva rezerve în sufletul său cecu greu s-ar fi putut împăca cu principiile cărora lunian hotărâse să leînchine viaţa. în cele din urmă, lunian a acceptat— ca şi Mihalache cucare trebuia mai târziu să se întâlnească şi să se sfădească în PartidulŢărănesc -r- să pregătească în Gorj 1 , viitoarea organizaţie a LigiiPoporului, pentru înscrierea sa formală rămânând să se mai gândească.Noi l-am considerat ca al nostru până pe la sfârşitul anului următor(1919) şi nu l-am pierdut definitiv decât din cauza nenorocitei noastreabţineri de la alegerile lui Vaitoianu (toamna 1919) în care lunian s-a ,ales ca deputat ţărănist.Şi la noi, în proaspăta noastră Ligă părerile erau împărţite, cu privirela alegeri. Unii, şi printre aceştia eram şi eu, nu voiau să audă de luptăJn_cond]ţii|eîn care şe^da. Pentm mine unul, primul obiectiv pe carenoua noastră formaţiune trebuia să-1 atingă era să se claseze deasupraPartidului Liberal şi în tot cazul şi cel puţin alături de el în politicaantigermană şi filo-aliată. A lăsa Partidul Liberal singur protestatar petărâmul alegerilor, a primi lupta în condiţii pe care prin însăşi aceastăparticipare le-am fi legitimat oarecum, îmi părea o mare greşeală înschimbul unui succes foarte aleatoriu, căci chiar dacă am fi răzbit princonstrângerea pe care Marghiloman era silit să o exercite ca să-şi alcătuiascăo majoritate, ce ar fi însemnat un succes în 12 judeţe din 36?împotriva acestei păreri se ridica cu vehementă mai ales Cuza carejudeca totdeauna lucrurile prin prisma intereselor sale personale. Intereselesale personale erau de, altminteri simple, căci era numai unul: săpoată face în fiecare Cameră, la fiecare discuţie la Adresă un discurs detrei ceasuri asupra chestiunii ovreieşti. încolo, nu-i păsa de nimeni şide nimic. Toate contigenţele politice sau de orice alt soi, erau pentrudânsul floare la ureche. De la început ne-a declarat ritos: „Chiar dacădvs. nu vă prezentaţi, eu mă prezint. Mă prezint în numele partiduluiUnde a şi plecat după câteva zile.