You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
104<br />
limba Română<br />
Panait ISTRATI<br />
(10 august 1884 – 16 aprilie 1935)<br />
Scriitor de expresie franceză şi română. Sa născut la 10 august 1884, la<br />
Brăila, în familia lui Gheorghios şi a Joiţei Istrati. Îşi petrece copilăria în satul<br />
Baldovineşti. Elev al şcolii primare Tudor Vladimirescu din Brăila (18911897).<br />
Îşi cîştigă apoi existenţa ca vînzător întro băcănie, ucenic în diverse ateliere,<br />
zugrav. Porneşte în căutarea unui rost, peregrinînd prin ţările Orientului Apropiat<br />
şi bazinul Mediteranei (19121930). În anul 1916 face o scurtă călătorie<br />
în Elveţia, după care îşi găseşte azil permanent în Franţa.<br />
Primele încercări literare datează din 1907. Debutează cu articolul Hotel<br />
Regina în România muncitoare. Tot aici îşi publică primele povestiri: Mîntuitorul,<br />
Calul lui Bălan, Familia noastră, 1 Mai ş.a. Colaborează şi la alte ziare: Viaţa<br />
socială, Dimineaţa, Adevărul etc. Se apropie de cercurile socialiste. Suferind<br />
o criză spirituală, refuză să mai publice. Revine la literatură abia în anul 1916<br />
în Franţa, graţie sprijinului moral oferit de Romain Rolland, care îl îndeamnă<br />
să scrie în limba franceză. Astfel, în nr. din 15 august 1923 al revistei Europe<br />
îi apare povestirea Kyra Kyralina, pe care o editează în anul 1924 în volum.<br />
Următoarele cărţi (Oncle Anghel, Les haidoucs, Codine, Mikhail, La famille<br />
Perlmutter, Le refraine de la fosse. Nerrantsoula, Les chardons du<br />
baragan, Tsatsa Minka, La maison Thüringer, Le bureau de placement,<br />
Méditerranée) iau apărut în anii 19241928 şi 19311935.<br />
În octombrie 1927 începe o călătorie de 16 luni prin U.R.S.S., Grecia şi<br />
Egipt împreună cu scriitorul grec Nikos Kazantzakis. În urma acestei călătorii,<br />
publică volumul Confession pour vaincus – expresie a unei profunde dezamăgiri<br />
faţă de idealurile socialiste, a căror realizare la decepţionat dramatic<br />
în ţara sovietelor. „Cartea Spovedanie pentru învinşi – scrie Alexandru Falex<br />
– apare în librării la 15 octombrie 1929, editată de Rieder, în colecţia «Temoignages»<br />
(Mărturii). Partidul Comunist Francez, prin organul său L’Humanité,<br />
dă semnalul atacurilor, la care se raliază toată presa de stînga din Occident,<br />
urmate mai apoi de trista campanie mercenară a lui Henri Barbusse, cu văditul<br />
scop: asasinarea morală a scriitorului nostru.<br />
Ce reprezintă această carte în contextul operei istratiene? Este «Cartea<br />
de vizită» a scriitorului cetăţean Panait Istrati, combatant pentru libertate şi<br />
dreptate socială. Cu sacrificiu de sine, el a dezvăluit – printre primii – opiniei<br />
publice mondiale, cangrena care rodea dictatura comunistă, pusă în slujba unei<br />
caste – «nomenclatura» – ce trăia în opulenţă, în timp ce poporul era asuprit,<br />
înfometat şi exploatat.<br />
Panait Istrati a ţinut piept mercenarilor. La insinuarea că ar fi aderat la<br />
fascism, el a răspuns prin viguroasa confesiune Omul care nu aderă la nimic.<br />
Om de opinie, el a gîndit în perspectiva timpului, care nu o dată ia dat dreptate.”