Untitled - Limba Romana

196
ale onomasiologiei (3, p. 18­19; 1, p.
133­134; 5, p. 527­535). Tipurile de
denumiri / nomeme considerate de
către domnul Vasile Pavel ca funcţionale
în sistemul denominativ al
limbii române sunt trecute, de fapt,
prin prisma unei viziuni de funcţionare
teritorială a elementelor limbii (lexicale
propriu­zise şi denominative),
vorbirea dialectală fiind cea mai apropiată
de sistemul funcţional concret
al limbii. Oportunitatea studiilor de
onomasiologie spaţială a determinat
direcţia de cercetare în majoritatea
studiilor savantului. O atenţie deosebită
se acordă, în lucrările lui V. Pavel,
motivării şi reflectării, ca prime etape
ale denominării, considerându­se
că acestea determină însăşi esenţa
denominării – alegerea şi promovarea
unui cuvânt, unei sintagme etc.,
în calitate de element denominativ
al limbii. În lucrările sale, domnul
Vasile Pavel nu atestă pur şi simplu
existenţa reflectării şi a motivării, ci
sondează în profunzime, analizând
tipurile de motivare existente în limbă,
printre care cele mai frecvente sunt
motivarea semantică şi cea morfematică
/ morfologică, stabileşte afinităţi
şi diferenţe între cuvintele motivate
ce desemnează aceleaşi realeme în
limbi diferite, estimând că, deşi cuvintele
care denumesc acelaşi realem în
limbi diferite sunt, de foarte multe ori,
motivate, motivarea poate fi diferită,
deoarece diferite pot fi semnele motivaţionale
care determină existenţa
motivării şi a formei interne a acestor
cuvinte. Mai mult decât atât, în
majoritatea lucrărilor (Лексическая
номинация, Terminologia agricolă
moldovenească (Studiu de geografie
lingvistică) ş.a.) se analizează
denumirile motivate în dependenţă de
semnul motivaţional care stă la baza
constituirii acestor denumiri.
Opera cercetătorului Vasile
Pavel se întregeşte din implicarea
sa în domenii de investigaţie care
necesită o abordare de sistem, ancorată
în sincronie, dar proiectată în
limba Română
vederea surprinderii faptelor de limbă
în evoluţie, deci în diacronie. Aceasta
determină şi caracterul actual şi
funcţional al lucrărilor profesorului.
Studiile, articolele, monografia domnului
Vasile Pavel au ca punct de
pornire observarea, înregistrarea şi
analiza faptelor de limbă română în
graiuri, deci în limba vie, vorbită. Înregistrarea
acestora se face pe hărţi
lexicale, care sunt înmănuncheate în
atlase lingvistice şi sunt analizate în
studii, monografii, deci nu doar faptele
de limbă studiate sunt abordate
în sistem, însăşi opera dialectologului
formează un sistem ştiinţific bine
gândit şi impecabil structurat.
Toate faptele de limbă despre
care consemnăm aici sunt cartografiate
într­o formă originală. Or, geografia
lingvistică a pus într­o nouă lumină
faptele de limbă cunoscute şi, concomitent,
a descoperit fapte de limbă
noi. Inovaţiile reflectate – cartografiate
– pe hărţile lingvistice constituie
o sursă deosebit de preţioasă pentru
cercetările onomasiologice. Considerăm
că monografia Лексическая
номинация (Chişinău, 1983) este un
studiu de referinţă al sistemului denominativ
al limbii române, realizat din
perspectiva onomasiologiei spaţiale.
Studiul elementelor denominative
în graiurile moldoveneşti continuă
prin prezentarea unei performanţe
profesionale în domeniul geografiei
lingvistice, materializată în Atlasul
lingvistic român pe regiuni. basarabia,
nordul bucovinei, Transnistria
(Chişinău, vol. I, 1993; vol. II,
1998; în colaborare, vol. III, 2002 şi
vol. IV, 2003), abreviat ALRR. Bas.,
fapt probat de calitatea inovatoare a
tehnicii de cartografiere a materialului
lingvistic. Este o inovaţie în geografia
lingvistică faptul că hărţile inserate în
ALRR. Bas. au o orientare onomasiologică
şi aceasta nu doar în sensul
unor hărţi lexicale propriu­zise, ci şi în
acela al caracterului lor interpretativ.
Semnele grafice, în acest atlas, sunt
utilizate în funcţie de următoarele