You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
86<br />
semăna întregului, spre al asimila în<br />
profunzime, ai înţelege legile interne,<br />
fundamentale, ce alimentează natura<br />
şi funcţionarea întregului. În acest<br />
sens este profund semnificativă<br />
atitudinea lui Balzac. Marele scriitor<br />
se declara pe sine „secretarul societăţii<br />
(franceze)”, adică omul misiunea<br />
căruia e de a înregistra tot ce se<br />
petrece în societate, de a consemna<br />
toate fenomenele, întîmplările, actele<br />
sociale etc. („Alcătuind inventarul viciilor<br />
şi virtuţilor, adunînd principalele<br />
manifestări ale pasiunilor, zugrăvind<br />
caracterele, alegînd principalele<br />
evenimente din societate, creînd tipuri<br />
prin sintetizarea trăsăturilor mai<br />
multor caractere omogene, aş reuşi<br />
poate să scriu istoria uitată de atîţia<br />
istorici, aceea a moravurilor.”)<br />
Astfel, creatorul de tip realist<br />
este unul care tinde să cuprindă<br />
întregul, totul. Balzac mai notează în<br />
acest sens: „port în mine o întreagă<br />
societate”; „pun în mişcare o lume<br />
(întreagă)”; „voi zugrăvi uriaşul monstru<br />
contemporan din toate părţile”.<br />
Creatorul de tip realist atinge deci un<br />
nou nivel de explorare şi zugrăvire<br />
artistică a socialului, fiind el însuşi<br />
profund social. Balzac spune: „Aşadar,<br />
nu dintro vanitate naţională măruntă<br />
şi nu din patriotism sa adresat<br />
autorul moravurilor patriei sale, dar<br />
pentru că ţara lui, prima dintre ţări, a<br />
creat tipul omului social (s.n. – M.H.)<br />
în cele mai multiple manifestări. Poate<br />
una singură Franţa nu bănuieşte<br />
rolul său măreţ, măreţia epocii pe<br />
care o trăieşte, varietatea contrastelor<br />
caracteristice ei”.<br />
Această societate industrială,<br />
dinamică, complexă, nouă, care<br />
este şi o societate descompusă,<br />
dezintegrată sau abia în aşezare,<br />
este reprodusă, recreată de către<br />
realişti printro nouă calitate a analizei<br />
şi sintezei artistice. Lumea apare, în<br />
viziunea realiştilor, în dezvoltare, ei<br />
dezvăluind „sensul ascuns al evenimentelor”,<br />
„motorul lor social”, „culisele<br />
şi mecanismele scenei” (Balzac).<br />
limba Română<br />
Lumea, cu toate contradicţiile<br />
şi tipurile ei de manifestare este, în<br />
acelaşi timp, una integră, unitară, ca<br />
în Comedia umană, în bîlciul deşertăciunilor,<br />
ori în Război şi pace.<br />
Universul patriarhal este neschimbat<br />
în esenţa şi în coordonatele<br />
lui fundamentale. Acolo se schimbă<br />
doar întîmplările, doar suprafaţa. De<br />
aceea în opera tradiţionalistă întîmplările<br />
sînt uniforme şi se înşiră ca<br />
mărgelele pe aţă. „Realismul” artei<br />
vechi este unul empiric, factologic,<br />
descriptiv şi declarativ (vezi cronicarii<br />
români). Lumea modernă se schimbă<br />
în profunzime, de aceea în opera<br />
realistă modernă întîmplările sînt<br />
determinate de aceste schimbări şi<br />
se caracterizează prin legături interioare<br />
cauzalfinale fireşti (Balzac,<br />
Tolstoi etc.).<br />
Creatorul realist care vede<br />
lumea prin prisma acestor legături<br />
cauzalfinale dovedeşte o înţelegere<br />
profundă a prezentului, dar şi a viitorului,<br />
a perspectivei sociale a dezvoltării<br />
umane. Fraţii Goncourt notau,<br />
încă la mijlocul secolului al XIXlea,<br />
următoarele: „Balzac e cel mai mare<br />
om de stat..., singurul care a pătruns<br />
pînă în adîncul neliniştii noastre, singurul<br />
care a văzut dezordinea Franţei<br />
de la 1789 încoace, moravurile sub<br />
domnia legilor (burgheze), faptul sub<br />
aparenţa cuvintelor, anarhia intereselor<br />
fără frîu sub ordinea aparentă<br />
a concurenţei capacităţilor, abuzurile<br />
înlocuite de influenţele (aristocraţiei,<br />
feudalilor) prin altele, inegalitatea în<br />
faţa legii prin inegalitatea în faţa judecătorului;<br />
minciuna acelui program<br />
de la 1789, banii în locul numelui,<br />
bancherii în locul nobililor şi în cele<br />
din urmă comunismul ca o ghilotină<br />
a averilor. Ciudat lucru faptul că doar<br />
un romancier a văzut toate acestea”.<br />
Orientarea spre obiectivitate<br />
este şi mai profundă în naturalism,<br />
acesta fiind considerat un realism dus<br />
la extremă. Naturalismul îşi propune<br />
în mod principial să „fotografieze”,<br />
să reprezinte realitatea întreagă, aşa
Change language