You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
8<br />
noastre – română – a fost votată în<br />
parlament în Declaraţia de la 27 august<br />
1991. În documentul respectiv<br />
se recunoaşte unitatea glotonimică<br />
în întreg spaţiul spiritual al neamului<br />
românesc.<br />
Sub presiunea forţelor de stânga,<br />
Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia<br />
au pus oficial începutul promovării<br />
ideologiei moldovenismului<br />
primitiv. Mai mult ca atât, s-a organizat<br />
o comisie de anchetă pentru a<br />
scoate la iveală cauzele conflictului<br />
armat de pe Nistru, de care erau învinuite<br />
forţele politice care au susţinut<br />
legiferarea unei singure limbi de stat.<br />
După căderea guvernării agrointerfrontiste,<br />
reîncepe perioada<br />
eforturilor de implementare a legislaţiei<br />
lingvistice. Astfel, pentru<br />
respectarea acestei legislaţii a fost<br />
creat Departamentul Relaţii Naţionale<br />
şi Funcţionarea Limbilor, dar<br />
mare lucru nu sa reuşit. Sau realizat<br />
prevederile articolului 4 al legislaţiei<br />
lingvistice din 1989, care a permis<br />
formarea comunităţilor etnice, cât şi<br />
declanşarea de proporţii a energiilor<br />
acestor comunităţi minoritare. Dar<br />
noul departament n-are un program<br />
concret de naturalizare-integrare<br />
pentru alogeni şi de însuşire a limbii<br />
de stat de către reprezentanţii<br />
etniilor conlocuitoare. În prezent nu<br />
funcţionează articolul 7, care prevede<br />
atestarea tuturor funcţionarilor<br />
şi demnitarilor acesteia în ceea ce<br />
priveşte cunoaşterea limbii române<br />
ca limbă oficială. Sunt neglijate articolele<br />
27-31.<br />
Multe unităţi administrative<br />
ignorează limba de stat. Aici tronează<br />
monolingvismul rusesc care, în<br />
condiţiile colectivelor compuse din<br />
reprezentanţi ai mai multor etnii,<br />
creează un disconfort psihologic.<br />
Această stare de lucruri contribuie la<br />
fortificarea separatismului spiritual.<br />
Subliniem că pentru lichidarea barierei<br />
create de separatismul spiritual în<br />
concepţia legislaţiei lingvistice au fost<br />
formulate articolele 21-23, referitoa-<br />
limba Română<br />
re la instituţiile de învăţământ, articole<br />
potrivit cărora tânăra generaţie (de<br />
la grădiniţă până la absolvirea şcolii<br />
medii – vârsta când cel mai uşor se<br />
însuşeşte o limbă) va învăţa şi va<br />
cunoaşte româna în şcolile alolingve<br />
şi mai ales în cele cu predare în limba<br />
rusă. Conform legislaţiei lingvistice<br />
există posibilitatea ca, în atare<br />
condiţii, în decursul unei generaţii<br />
să dispară separatismul spiritual în<br />
condiţiile statului independent şi în<br />
genere să fie lichidată problema<br />
monolingvismului, indiferent de etnie.<br />
Dar tocmai această idee din concepţia<br />
legislaţiei lingvistice, ce ar fi putut<br />
aduce înţelegere, prietenie şi, principalul,<br />
stabilitate într-un stat care<br />
pretinde a fi de drept şi independent,<br />
a fost rău realizată.<br />
3. Din cauza nerespectării<br />
legislaţiei lingvistice şi a lipsei unui<br />
program de naturalizare şi integrare<br />
a minorităţilor naţionale, o mare parte<br />
din patrimoniul naţional a trecut în<br />
mâna unor grupări alolingve care,<br />
de fapt, nu recunosc independenţa<br />
statului Republica Moldova. În economia<br />
Moldovei această categorie<br />
de businessmeni atinge o cifră impunătoare<br />
şi favorizează înstrăinarea<br />
patrimoniului naţional şi erodarea<br />
independenţei economice a ţării,<br />
mai ales prin intermediul economiei<br />
tenebre. Din acest punct de vedere,<br />
se încalcă o serie de legi fundamentale<br />
ale păstrării patrimoniului naţional,<br />
inclusiv cele ce ţin de independenţa<br />
economică a ţării. Dacă sar fi<br />
procedat ca în Ţările Baltice, unde<br />
caracterul legii despre cetăţenie vizează<br />
direct şi cunoaşterea limbii<br />
oficiale şi prin ea dreptul la patrimoniul,<br />
avuţiile naţionale, astăzi noi<br />
nu neam fi pomenit în situaţia când<br />
în Republica Moldova cunoaşterea<br />
limbii de stat de către unele grupări<br />
de orientare antinaţională depinde,<br />
cu unele excepţii, nu de interesele<br />
statului, ci de propriile lor interese.<br />
În această privinţă, statul Republica<br />
Moldova a manifestat o indiferenţă
Change language