You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Apărător al Patriei şi al Credinţei 125<br />
cepţional al epocii lui Ştefan cel Mare.<br />
În mod firesc, pictura acestei epoci,<br />
ca de altfel toate genurile artistice,<br />
vor exercita o stimulatoare înrâurire<br />
asupra celorlalte ţinuturi locuite de<br />
români, ce se va prelungi până la<br />
sfârşitul secolului următor.<br />
Reflexele picturii moldoveneşti<br />
în Transilvania au fost, desigur, importante,<br />
în primul rând cele de la<br />
ctitoriile domneşti de la Ciceu, Feleac<br />
şi Vad, care, din păcate, nu sau păstrat<br />
până în zilele noastre.<br />
Fenomenul artistic care a fost<br />
şcoala de pictură din timpul lui Ştefan<br />
cel Mare, continuat cu strălucire<br />
apoi în epoca rareşiană, este oglindit<br />
şi prin înrâuririle exercitate asupra<br />
mediului artistic catolic transilvănean,<br />
pe domeniul Cetăţii de Baltă sau în<br />
preajma acestuia, la câteva biserici<br />
săseşti faţadele fiind împodobite cu<br />
pictură exterioară. Dacă la biserica<br />
evanghelică din Dârlos prezenţa unui<br />
meşter moldovean este o certitudine,<br />
prin stilul compoziţiilor, cromatică sau<br />
iconografie, frescele exterioare de la<br />
Tătârlaua, Şmig sau Curciu (toate<br />
localităţi din vecinătatea Mediaşului)<br />
păstrează fragmente sau pete de<br />
culoare neconcludente.<br />
În a doua jumătate a secolului al<br />
XVlea circulaţia şi schimbul de artişti,<br />
în ambele sensuri, sunt mai evidente<br />
ca oricând. Dacă datele documentare<br />
sunt destul de sărace, relativ puţine,<br />
studiile comparative şi stilistice sunt<br />
în măsură să confirme prezenţa unor<br />
artişti veniţi din Moldova lui Ştefan cel<br />
Mare pe meleagurile transilvănene.<br />
O oglindire a unor asemenea<br />
relaţii artistice dintre ţinuturile<br />
româneşti din zona Carpaţilor<br />
sunt şi două icoane, conservate<br />
azi în biserica Sfântul Nicolae din<br />
Hunedoara 26 , şi care aparţinuseră<br />
iniţial Mănăstirii din Plosca, din Ţara<br />
Haţegului, centru monastic a cărui<br />
existenţă sa stins în a doua jumătate<br />
a secolului al XVIIIlea 27 . Icoanele<br />
înfăţişează pe Maica Domnului<br />
cu Pruncul, Hodighitria, având pe<br />
laterale pictaţi proorocii mesianici,<br />
şi Sfântul Nicolae, în haine arhiereşti,<br />
flancat de Isus care îi întinde<br />
Evanghelia, iar Maica Domnului,<br />
omoforul.<br />
Deşi nu sa păstrat semnătura<br />
pictorului ce a realizat icoanele<br />
Mănăstirii Plosca, un atent studiu<br />
comparativ între aceste picturi şi ansamblul<br />
mural de la Bălineşti a sugerat<br />
apartenenţa lor activităţii artistice<br />
a lui Gavril Ieromonahul. Atribuirea<br />
celor două icoane ce provin de la<br />
Mănăstirea Plosca unui zugrav care a<br />
pictat în Moldova este pe deplin plauzibilă,<br />
socotind că în veacul al XVlea<br />
au mai existat şi alte relaţii culturalartistice<br />
între ţinuturile hunedorene<br />
şi cele moldoveneşti 28 . Aşa cum am<br />
mai arătat, analogiile de detaliu permit<br />
atribuirea celor două icoane lui<br />
Gavril Ieromonahul, autorul picturilor<br />
murale ale ctitoriei logofătului Tăutu<br />
de la Bălineşti. Calitatea excepţională<br />
a picturii icoanelor, starea de conservare<br />
deosebită a stratului pictural,<br />
demonstrând o temeinică cunoaştere<br />
a tehnicii de lucru, eleganta grafie a<br />
inscripţiilor vin şi ele în sprijinul acestei<br />
ipoteze. Credem că nu întâmplător<br />
unul dintre zugravii amintiţi în pomelnicul<br />
diptic de la proscomidia bisericii<br />
Sfântul Nicolae din Hunedoara, deci<br />
din aceeaşi regiune în care se afla şi<br />
Mănăstirea Plosca, poartă numele de<br />
Ermonah Gavril, meşter ce se afla în<br />
fruntea unei echipe de pictori din care<br />
făceau parte şi Dragotin cel Bătrân,<br />
Constantin şi Simeon 29 .<br />
Prezenţa la Bălineşti a unor<br />
influenţe apusene, incontestabile<br />
contaminări cu pictura gotică 30 , ne fac<br />
să presupunem o activitate anterioară<br />
a lui Gavril Ieromonahul în Transilvania.<br />
Cele două icoane păstrate în<br />
biserica hunedoreană, ce provin de la<br />
Mănăstirea Plosca, atribuite pe baza<br />
analogiilor pictorului de la Bălineşti,<br />
au fost realizate tocmai în această<br />
perioadă de peregrinări transilvănene<br />
ale lui Gavril Ieromonahul. Icoanele<br />
de la Plosca şi mai vechea pictură<br />
a bisericii Sfântul Nicolae din Hunedoara<br />
sunt o parte din activitatea pe<br />
care acest valoros artist a avuto în<br />
Transilvania.<br />
Din sudul Transilvaniei provine<br />
una dintre cele mai vechi icoane,<br />
Tripticul Deisis, păstrată în colecţiile<br />
Muzeului Brukenthal din Sibiu. De<br />
mari dimensiuni, ea este sculptată<br />
în partea superioară sub forma unui