17.04.2013 Views

Untitled - Limba Romana

Untitled - Limba Romana

Untitled - Limba Romana

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Apărător al Patriei şi al Credinţei 125<br />

cepţional al epocii lui Ştefan cel Mare.<br />

În mod firesc, pictura acestei epoci,<br />

ca de altfel toate genurile artistice,<br />

vor exercita o stimulatoare înrâurire<br />

asupra celorlalte ţinuturi locuite de<br />

români, ce se va prelungi până la<br />

sfârşitul secolului următor.<br />

Reflexele picturii moldoveneşti<br />

în Transilvania au fost, desigur, importante,<br />

în primul rând cele de la<br />

ctitoriile domneşti de la Ciceu, Feleac<br />

şi Vad, care, din păcate, nu s­au păstrat<br />

până în zilele noastre.<br />

Fenomenul artistic care a fost<br />

şcoala de pictură din timpul lui Ştefan<br />

cel Mare, continuat cu strălucire<br />

apoi în epoca rareşiană, este oglindit<br />

şi prin înrâuririle exercitate asupra<br />

mediului artistic catolic transilvănean,<br />

pe domeniul Cetăţii de Baltă sau în<br />

preajma acestuia, la câteva biserici<br />

săseşti faţadele fiind împodobite cu<br />

pictură exterioară. Dacă la biserica<br />

evanghelică din Dârlos prezenţa unui<br />

meşter moldovean este o certitudine,<br />

prin stilul compoziţiilor, cromatică sau<br />

iconografie, frescele exterioare de la<br />

Tătârlaua, Şmig sau Curciu (toate<br />

localităţi din vecinătatea Mediaşului)<br />

păstrează fragmente sau pete de<br />

culoare neconcludente.<br />

În a doua jumătate a secolului al<br />

XV­lea circulaţia şi schimbul de artişti,<br />

în ambele sensuri, sunt mai evidente<br />

ca oricând. Dacă datele documentare<br />

sunt destul de sărace, relativ puţine,<br />

studiile comparative şi stilistice sunt<br />

în măsură să confirme prezenţa unor<br />

artişti veniţi din Moldova lui Ştefan cel<br />

Mare pe meleagurile transilvănene.<br />

O oglindire a unor asemenea<br />

relaţii artistice dintre ţinuturile<br />

româneşti din zona Carpaţilor<br />

sunt şi două icoane, conservate<br />

azi în biserica Sfântul Nicolae din<br />

Hunedoara 26 , şi care aparţinuseră<br />

iniţial Mănăstirii din Plosca, din Ţara<br />

Haţegului, centru monastic a cărui<br />

existenţă s­a stins în a doua jumătate<br />

a secolului al XVIII­lea 27 . Icoanele<br />

înfăţişează pe Maica Domnului<br />

cu Pruncul, Hodighitria, având pe<br />

laterale pictaţi proorocii mesianici,<br />

şi Sfântul Nicolae, în haine arhiereşti,<br />

flancat de Isus care îi întinde<br />

Evanghelia, iar Maica Domnului,<br />

omoforul.<br />

Deşi nu s­a păstrat semnătura<br />

pictorului ce a realizat icoanele<br />

Mănăstirii Plosca, un atent studiu<br />

comparativ între aceste picturi şi ansamblul<br />

mural de la Bălineşti a sugerat<br />

apartenenţa lor activităţii artistice<br />

a lui Gavril Ieromonahul. Atribuirea<br />

celor două icoane ce provin de la<br />

Mănăstirea Plosca unui zugrav care a<br />

pictat în Moldova este pe deplin plauzibilă,<br />

socotind că în veacul al XV­lea<br />

au mai existat şi alte relaţii culturalartistice<br />

între ţinuturile hunedorene<br />

şi cele moldoveneşti 28 . Aşa cum am<br />

mai arătat, analogiile de detaliu permit<br />

atribuirea celor două icoane lui<br />

Gavril Ieromonahul, autorul picturilor<br />

murale ale ctitoriei logofătului Tăutu<br />

de la Bălineşti. Calitatea excepţională<br />

a picturii icoanelor, starea de conservare<br />

deosebită a stratului pictural,<br />

demonstrând o temeinică cunoaştere<br />

a tehnicii de lucru, eleganta grafie a<br />

inscripţiilor vin şi ele în sprijinul acestei<br />

ipoteze. Credem că nu întâmplător<br />

unul dintre zugravii amintiţi în pomelnicul<br />

diptic de la proscomidia bisericii<br />

Sfântul Nicolae din Hunedoara, deci<br />

din aceeaşi regiune în care se afla şi<br />

Mănăstirea Plosca, poartă numele de<br />

Ermonah Gavril, meşter ce se afla în<br />

fruntea unei echipe de pictori din care<br />

făceau parte şi Dragotin cel Bătrân,<br />

Constantin şi Simeon 29 .<br />

Prezenţa la Bălineşti a unor<br />

influenţe apusene, incontestabile<br />

contaminări cu pictura gotică 30 , ne fac<br />

să presupunem o activitate anterioară<br />

a lui Gavril Ieromonahul în Transilvania.<br />

Cele două icoane păstrate în<br />

biserica hunedoreană, ce provin de la<br />

Mănăstirea Plosca, atribuite pe baza<br />

analogiilor pictorului de la Bălineşti,<br />

au fost realizate tocmai în această<br />

perioadă de peregrinări transilvănene<br />

ale lui Gavril Ieromonahul. Icoanele<br />

de la Plosca şi mai vechea pictură<br />

a bisericii Sfântul Nicolae din Hunedoara<br />

sunt o parte din activitatea pe<br />

care acest valoros artist a avut­o în<br />

Transilvania.<br />

Din sudul Transilvaniei provine<br />

una dintre cele mai vechi icoane,<br />

Tripticul Deisis, păstrată în colecţiile<br />

Muzeului Brukenthal din Sibiu. De<br />

mari dimensiuni, ea este sculptată<br />

în partea superioară sub forma unui

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!