Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Legislaţia lingvistică – 15 ani de la adoptare 7<br />
Ion bORŞEVICI,<br />
prof. univ., academician.<br />
În 1989 – preşedinte al<br />
grupului de lucru pentru<br />
elaborarea proiectelor<br />
de legi şi unul dintre<br />
moderatorii numeroaselor<br />
şedinţe (din comisii, de<br />
la prezidiul şi Sovietul<br />
Suprem al R.S.S.M.) la care<br />
s-a examinat legislaţia<br />
lingvistică<br />
DENUMIREA CORECTĂ<br />
A LIMbII NOASTRE<br />
A FOST VOTATĂ<br />
ÎN PARLAMENT<br />
ÎN DECLARAŢIA<br />
DE INDEPENDENŢĂ A<br />
REPUbLICII MOLDOVA<br />
1. Vom sublinia, că legislaţia<br />
lingvistică aprobată în 1989, acea<br />
parte a ei care a favorizat limba rusă<br />
şi care mai târziu, cum arată practica,<br />
a fost exploatată şi fortificată<br />
de către partea rusofilă a populaţiei,<br />
astăzi o resimţim dea binelea. Pe<br />
când cealaltă parte, prin felul cum<br />
a fost tradusă în viaţă de „dreapta”<br />
independistă, de toate garniturile<br />
guvernamentale, n-a reuşit, după<br />
cum vedem, să schimbe ceva în<br />
favoarea realizării articolelor referitoare<br />
la funcţionarea limbii de stat.<br />
Încălcarea făţişă, ba chiar voită a<br />
legislaţiei lingvistice depăşeşte cadrul<br />
constituţional. Exemple avem în toate<br />
domeniile de activitate. Unii guvernanţi,<br />
cunoscând limba de stat, nu<br />
recunosc alfabetul latin, îşi pun semnăturile<br />
folosind alfabetul rusesc. Alţii,<br />
în relaţiile de muncă şi particulare, se<br />
adresează respectuos, conversând în<br />
limba de stat cu cuvintele: „Vladimir<br />
Nicolaevici, Elizaveta Grigorievna”<br />
etc. Toate aceste abateri, repet –<br />
voite, sunt sancţionate de legislaţia<br />
lingvistică în articolul 30 în care se<br />
stipulează: conducătorii organelor<br />
puterii de stat, administraţiei de stat<br />
şi organizaţiilor obşteşti, precum şi ai<br />
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor<br />
situate pe teritoriul R.S.S.M.<br />
poartă răspundere personală pentru<br />
nerespectarea prevederilor prezentei<br />
legi. Iată unde se ascund unele<br />
dintre rădăcinile tragismului limbii<br />
de stat în Republica Moldova.<br />
Apropo, în articolul 3 nu se<br />
afirmă, după cum consideră unii, că,<br />
adicătelea, în Moldova rusa este o<br />
limbă de comunicare interetnică. În<br />
lege ea este numită „limbă de comunicare<br />
(în Moldova) între naţiuni”.<br />
Or, noi avem minorităţi naţionale, şi<br />
nu naţiuni. Oare nu o atare tratare<br />
a articolului 3 din această legislaţie<br />
a stârnit şi alimentat acea opoziţie<br />
vehementă de sorginte şovină faţă<br />
de limba de stat?<br />
2. Încă agrarienii şi interfrontiştii<br />
îşi propuneau drept scop promovarea<br />
unei politici nostalgice<br />
restauraţioniste, de lichidare a<br />
marilor cuceriri istorice din 1989-<br />
1991 – o linie de conduită preferenţial<br />
antinaţională. În noua Constituţie<br />
(29.07.1994), care stipulează prin<br />
articolul 13 că „limba de stat este<br />
limba moldovenească”, sa neglijat<br />
încă un aspect crucial din concepţia<br />
lingvistică legiferată în august 1989:<br />
identitatea limbilor vorbite pe ambele<br />
maluri ale Prutului – identitatea lingvistică<br />
moldo-română.<br />
În Constituţie a fost ignorată<br />
deci piatra definitorie a suportului<br />
fundamental al noii statalităţi – Actul<br />
de Independenţă a Republicii Moldova,<br />
în alineatul şapte al căruia<br />
se stipulează: „Republica Moldova<br />
şia reafirmat aspiraţiile... privind decretarea<br />
limbii române ca limbă de<br />
stat”. Deci, denumirea corectă a limbii
Change language