Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Prezentări şi recenzii 209<br />
vare a conflictelor lingvistice; À l’Est<br />
comme à l’Ouest, ou les extrêmes<br />
(géographiques) se touchent: Galice<br />
et Moldavie devant le problème de la<br />
langue ş.a. Autorul se dovedeşte a fi<br />
un profund cunoscător al situaţiei şi<br />
al politicii lingvistice de la noi, în toată<br />
complexitatea ei, domnia sa fiind în<br />
măsură să facă anumite paralele cu<br />
alte zone în care politica lingvistică<br />
este la ordinea zilei. În ceea ce priveşte<br />
situaţia din R. Moldova, este<br />
interesantă încercarea lui de a prognoza<br />
derularea evenimentelor, deoarece<br />
unele lucruri sunt previzibile,<br />
dar trebuie luată în calcul şi o serie<br />
de factori aflaţi mereu în schimbare.<br />
Acad. K. Bochmann consideră că „un<br />
secol de politică lingvistică ţaristă şi<br />
cincizeci de ani de politică sovietică<br />
au lăsat urme adânci în conştiinţa<br />
populaţiei. Glotonimul va depinde de<br />
acel curent intelectual care pe viitor<br />
va constitui o hegemonie de durată,<br />
adică se va afirma drept o forţă intelectualmorală<br />
conducătoare în societatea<br />
moldovenească” (p. 189), iar<br />
scenariile care pot fi imaginate pentru<br />
soluţionarea problemelor limbii ar fi<br />
în opinia savantului următoarele: „(1)<br />
Pur teoretic intră în calcul o revenire<br />
la politica „limbii moldoveneşti” din<br />
trecut, cu grafie chirilică şi caracteristicile<br />
distinctive; (2) Ofcializarea<br />
glotonimului „limba română”, respectiv<br />
renunţarea la atributul „moldovenesc”,<br />
precum şi la toate măsurile de<br />
reprimare cu referinţă la limba, istoria<br />
şi cultura românească; (3) O soluţie<br />
de compromis ar consta în oficializarea<br />
glotonimului „limba română” cu<br />
adăugarea „cu specific moldovenesc”<br />
sau ceva similar” (p. 197). Scenarii, în<br />
situaţia imprevizibilă de la noi, pot fi<br />
mai multe, iar finalităţile acestora pot<br />
fi şi mai bizare (de exemplu, întrun<br />
sondaj publicat de ziarul „Timpul” cu<br />
vreun an în urmă, liderul politic Oleg<br />
Serebrian considera că sunt posibile<br />
vreo cinci scenarii în viitorul apropiat).<br />
Anume în această situaţie tensionată,<br />
când în republica noastră opiniile<br />
sunt tranşant împărţite şi, practic,<br />
nu există un dialog între opozanţi, o<br />
privire din afară a unui savant notoriu<br />
prezintă interes şi merită să fie cunoscută.<br />
Ca persoană ce nu face parte din<br />
nici o tabără, ci se situează doar pe<br />
poziţia faptelor reale şi a adevărului<br />
ştiinţific, autorul afirmă: „Tensiunile<br />
dintre grupurile culturallingvistice îşi<br />
au rădăcinile, de obicei, în intoleranţă.<br />
De aceea, înlăturarea tensiunilor cere<br />
o înţelegere reciprocă. Fiecare parte –<br />
intelectualii fiecărei părţi – trebuie să<br />
creeze sau să promoveze în rândurile<br />
propriului grup o înţelegere pentru problemele<br />
celeilalte părţi. Dacă din partea<br />
rusofonilor din R.M. putem cere,<br />
pe drept cuvânt, să respecte dorinţa<br />
românofonilor de a normaliza situaţia<br />
socioculturală a limbii băştinaşe, ceea<br />
ce înseamnă să respecte şi dorinţa<br />
de a ridica limba română la nivelul şi<br />
rangul comunicativ pe care îl are limba<br />
rusă, atunci putem cere şi din partea<br />
românofonilor să înţeleagă că şi ceilalţi<br />
au dreptul să folosească în public limba<br />
lor. Dacă putem justifica înlăturarea<br />
unei nedreptăţi istorice – bunăoară<br />
marginalizarea limbii române în favoarea<br />
celei ruse –, la fel poate fi justificat<br />
şi respectul faţă de limba rusă. Cine<br />
vrea democraţie trebuie să accepte şi<br />
diferenţa / diversitatea, cu condiţia să<br />
li se acorde comunităţilor lingvistice<br />
şanse de dezvoltare egală” (p. 233).<br />
Toleranţă – acesta ar trebui<br />
să fie cuvântul de ordine pentru cei<br />
care sunt implicaţi în orice activităţi<br />
legate de politica lingvistică. Dar, din<br />
păcate, se pare că anume această<br />
noţiune este omisă şi dată uitării cel<br />
mai adesea.<br />
Cartea academicianului Klaus<br />
Bochmann conţine multe constatări,<br />
afirmaţii şi comentarii, care ar putea fi<br />
calificate drept incomode, neplăcute,<br />
puţin îmbucurătoare ş.a.m.d. pentru<br />
situaţia lingvistică de la noi, dar nici<br />
una nu încalcă adevărul ştiinţific şi<br />
nu denaturează lucrurile pentru a<br />
le muşamaliza sau a le „ajusta” în<br />
favoarea cuiva. Tocmai de aceea<br />
ea merită şi trebuie să fie citită cu<br />
atenţie, căci multe probleme ce ţin de<br />
limba română sunt văzute şi analizate<br />
de autor pe nou.
Change language