Untitled - Limba Romana

28
Petru bUTUC,
doctor în filologie,
Universitatea Pedagogică
de Stat „Ion Creangă”,
Chişinău
LIMbA ROMâNĂ ESTE
SINGURA LIMbĂ
DE LA NOI
CU DREPTUL DE A FI
LIMbĂ DE STAT
1. Apreciez negativ – din orice
perspectivă – legislaţia lingvistică
adoptată acum 15 ani. Acest act
este important doar ca document ce
ar fi trebuit să devină un atribut al
funcţionării statului, o condiţie sine
qua non a existenţei juridice, politice,
economice şi culturale a unei ţări
independente şi suverane. Însă, prin
felul cum sunt formulate articolele în
legislaţie, climatul lingvistic din Republica
Moldova nu poate fi redresat,
fiindcă i se oferă prerogative oficiale
şi limbii ruse. Astfel, prin formulări de
tipul „limba de stat sau limba rusă”,
cea de­a doua este recunoscută şi
ea ca limbă oficială, de rând cu limba
poporului băştinaş. Limba rusă
îndeplineşte, de fapt, în Republica
Moldova funcţiile pe care ar trebui
să le îndeplinească limba română.
2. Este mai mult decât adevărat
că după un reviriment „lingvistic”, resimţit
de întreaga societate prin anii
1989­1993, am ajuns iarăşi în situaţia
în care limba noastră, limbă de stat,
este neglijată, marginalizată în instituţiile
publice, în unităţile comerciale,
în transport, pe stradă ş.a.m.d. După
părerea noastră, la baza acestei regresiuni
se află mai multe cauze, două
dintre care se impun în mod deosebit:
a) legislaţia respectivă asigură,
prin conţinutul ei, un ciudat libertinism
lingvistic, de care profită din plin limba
limba Română
rusă, obţinând, de facto, dreptul de
limbă de stat;
b) actuala guvernare încurajează,
aproape deschis, ignorarea limbii
române. Astăzi populaţiei rusofone i
s­au creat condiţii pentru a nu mai
avea nevoie de însuşirea limbii de
stat. În prezent funcţionează sute de
unităţi economice, mai ales comerciale,
unde limba noastră este total
ignorată. Mai mult decât atât, aceste
unităţi comerciale s­au transformat în
nişte societăţi de promovare a spiritului
şovin velicorus. Actualii guvernanţi
se fac a nu vedea şi a nu auzi ce se
întâmplă la postul de radio „Russkoe
radio”, care este cel mai „performant”
în acest sens, căci numai în 20 de
minute de călătorie prin Chişinău cu
microbuzul poţi auzi pronunţându­se
de 25­30 de ori cuvintele: „Russkoe
radio, vsio budet horoşo!”. Cred că
exemplul nu mai merită comentarii.
3. Pentru redresarea situaţiei
sociolingvistice din Republica Moldova
se cere reformarea de urgenţă
a legislaţiei lingvistice adoptată acum
15 ani. Această reformă ar trebui să
se facă în conformitate cu normele de
drept internaţional privind limbile de
stat, aşa încât nici o altă limbă să nu
pretindă la prerogativele limbii de
stat, de vreme ce nici una dintre
ele nu reprezintă poporul băştinaş
majoritar. Aceste limbi îşi au originea
în alte ţări, iar limba română este singura
limbă de la noi cu dreptul de a
fi limbă de stat, fiindcă ea este limba
poporului autohton.
P.S. După părerea noastră,
legislaţia lingvistică a Republicii
Moldova trebuie să „copieze” legile
despre limba de stat din Ucraina.
Modalitatea de transpunere în fapt a
legislaţiei lingvistice trebuie să fie preluată,
de asemenea, de la ucraineni,
situaţia la capitolul respectiv fiind, la
ei, mult mai bună. Ucraina a pus în
aplicare legile despre limba de stat
aproape pe deplin, deşi la începutul
independenţei situaţia sociolingvistică
în această ţară era şi mai tristă
decât în Republica Moldova.