Untitled - Limba Romana

116
limba Română
• Neamul meu este ceea ce se cuprinde între Tiparniţe, Altare şi Cetăţi.
• Politica nu este arta de a minţi, ci arta minţii de apărare a obrazului.
• Esenţa facerii de bine­i netrecerea pe lângă rău.
• Nici memoria nu este capabilă să reţină atât cât poate nimici raţiunea!
• Pe timpul tulburărilor stradale un creştin îmi spuse cu necaz: „Suntem
prea stăruitori la muncă pentru a mai fi şi bătuţi!”.
• Ura nemţilor pentru ziduri este (a)simetrică iubirii românilor pentru
sârmă.
• Ceea ce neamţul are în sânge, noi nici în vis nu avem.
• Suveranitatea este sinonimul libertăţii. Numai în condiţiile deplinei
libertăţi, neîngrădite de nici un dictat din afară, se poate manifesta caracterul
suveran, personalitatea şi geniul oricărei naţiuni.
• Spaţiul vital al împlinirii noastre în timp este cunoaşterea Adevărului.
Adevărata noastră istorie nu se poate împlini fără integrarea adevăratei istorii
în noi.
• Oare cum s­o fi numind poporul cu cele mai frumoase şi mai înţelepte
proverbe rostite pentru altcineva?
• Prostia încăpăţânată probează pe gratis garderoba caracterelor fără
inteligenţă.
• Ironia este teama superiorităţii de a nu se face de râs.
• Omul numai crede că gustă din toate, când, de fapt, toate gustă din om.
• Din grâul ales de neghină alege elita grâului, altfel niciodată nu vei
ajunge la esenţe.
• Descumpănirea... Această drojdie neagră din care ar putea încolţi
nebunia.
• Nimic nu costă mai ieftin şi nu se plăteşte mai scump decât Prostia.
• Şi dintr­o jigodie mică poate creşte o mare lichea.
• Dacă centrul este de stânga şi de dreapta în acelaşi timp, înseamnă
că­i roşu de mama focului?
• Nimănui nu place Adevărul că tuturor le place Minciuna.
• Un neadevăr inconştient devine Minciună, atunci când i se gâdilă tălpile
de umblat prin lume.
• Limba este lancea adevărului.
• Urma cuvântului este nevăzută, iar urmările – neprevăzute!
• Adevărata muzică a limbii nu este sunetul, ci gândul care depăşeşte
orice sunet.
• Sunetul este istoria impactului dintre lumi diferite.
• Pentru a fi înţeleasă, Poezia mai întâi trebuie scrisă.
• Nu acolo pe unde a mai umblat întâmplarea, ci acolo unde abia se
îndreaptă paşii gândului – acolo se află literatura.
• Un scriitor autentic are totul fără a poseda nimic, vede orice fără a se
atinge de nimic şi le numeşte pe toate neştirbind cu nimic firea lucrurilor.
• Poezia este ceva legat de cuvânt care nu se defineşte­n cuvinte.
• Poezia macină sentimentele, prefăcându­le în pulbere, imagini de
otravă şi prafuri amare, bune de băut cu hârtiuţa.
• Unica amintire lăsată omului după alungarea lui din rai pare a fi rămas
Poezia!
• Sunt lucruri care se spun şi lucruri care se tac. Literatura, în fond, este
un soi de lucru care se spune despre lucruri ce se tac.
• Pentru a fi zeu, Cuvântului îi lipseşte numai tăcerea!
• Cea mai frumoasă dintre limbile posibile poate fi numai limba în care ţi
se mărturiseşte Evanghelia, se cântă Ave Maria, în care­ţi rosteşti rugăciunea
de seară şi spui Veşnica pomenire pentru cei cu duhul neprihănit.
• Eminescu este cel ce şi­a tăiat din cuvânt catedrală, ca să oficieze
veşnic în ea liturghia Limbii Române.