Untitled - Limba Romana

14
Nicolae CORLĂTEANU,
academician
ÎNCERCĂRILE
DE A CREA O „NOUĂ”
LIMbĂ ROMANICĂ
DIFERITĂ DE CEA
ROMâNĂ NU VOR DA
NICI UN REzULTAT
1­3. Consider că adoptarea
legislaţiei lingvistice în 1989 a fost
un eveniment ce i­a oferit populaţiei
băştinaşe posibilitatea de a­şi
redobîndi demnitatea de neam şi
i­a înlesnit calea spre împlinirea
idealului naţional.
Privite din perspectiva zilei de
azi, actele ce se referă la statutul
limbii române şi documentele ce
reglementează funcţionarea limbilor
pe teritoriul Republicii Moldova par
a fi depăşite. Dar să nu uităm că în
condiţiile politice de atunci ele au
jucat un rol pozitiv.
Regret că, în special după declararea
independenţei şi suveranităţii
Republicii Moldova, n­am reuşit să
fixăm în Constituţie numele adevărat
al limbii noastre literare, care este
LIMbA ROMâNĂ. Perpetuarea acestei
situaţii incerte nu trebuie admisă
sub nici un chip în viitor, indiferent de
partidul ce va veni la putere. Dacă se
va întîmpla aşa ceva, se vor dezice
de noi tinerii care ştiu, de mai bine
de 15 ani, că denumirea corectă a
limbii noastre este o realitate motivată
istoric şi ştiinţific.
limba Română
Altminteri, m­aş încumeta să
afirm că parlamentul Republicii
Moldova a abuzat de drepturile sale
atunci cînd şi­a asumat răspunderea
de a fixa, fără a consulta oamenii
de ştiinţă, în special lingviştii, denumirea
limbii literare, care nu trebuie
confundată nicidecum cu vorbirea
obişnuită, de pe stradă sau din alte
situaţii similare, vorbire care în ştiinţa
limbii se numeşte grai, în cazul nostru,
al basarabenilor, moldovenesc, şi
care denumire în nici un caz nu este
aceeaşi cu noţiunea de limbă literară
standard.
B. P. Hasdeu spunea că funcţia
principală a limbii literare este „de a
unifica toate dialectele, de a şterge
provincialismele, de a spori puterea
graiului din statul întreg printr­o centralizare
cam analoagă cu centralizarea
menită a mări forţa administraţiei”.
Stăpînirea de azi a Republicii Moldova
ar trebui să ia aminte la spusele
marelui nostru înantaş şi să înţeleagă
că încercările de a crea o „nouă” limbă
romanică diferită de cea română
nu vor da nici un rezultat. Vreau să
spun prin aceasta că problemele de
ştiinţă sînt de competenţa forurilor de
resort. Şi numai a lor! Latinii ziceau:
Caesar non supra gramaticos est!
(Caesar (împăratul) nu este mai presus
de gramatică!).
Cred că încetăţenirea glotonimului
de limbă română pentru limba
literară din Republica Moldova (care
e aceeaşi cu cea de peste Prut) nu va
ştirbi drepturile şi demnitatea nimănui.
Or, fiecare cetăţean al Republicii
Moldova are dreptul de a se simţi liber
într­o ţară democratică şi să numească
limba oficială a statului conform
argumentelor ştiinţifice şi istorice şi
nu potrivit preceptelor politice.