Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
228<br />
tipuri de calcuri sintactice avînd ca<br />
obiect verbul, şi anume calchierea<br />
regimului verbal şi calchierea folosirii<br />
pronominale (reflexive) sau<br />
nepronominale (active) a unui verb.<br />
Pentru amîndouă tipurile exemplele<br />
de calcuri realizate sub influenţă rusă<br />
au uneori antecedente surprinzătoare<br />
[mai detaliat vezi: 16, p. 461464].<br />
Astfel, construcţia, curentă în R.<br />
Moldova, a se îndrăgosti (amoreza,<br />
înamora) în / întru cineva sau ceva,<br />
cu prepoziţia în sau întru în locul lui<br />
de, explicată prin rus. влюбиться<br />
в когото (vezi: 14, p. 333334; 17,<br />
p. 77], a avut circulaţie în alte arii ale<br />
limbii române sub influenţa germ.<br />
sich în jemandem verlieben; Titu<br />
Maiorescu utiliza această construcţie<br />
în adolescenţă, după cum atestă o<br />
scrisoare a sa din 1857: Maria G. Ioan<br />
... e înamorată foc într-un Kemenyck,<br />
însă părinţii nu vor să-i lase voia [18,<br />
p. 186].<br />
Calcurile sintactice din r. Moldova<br />
puse în legătură cu influenţa<br />
rusă pot fi identice cu calcuri anterioare<br />
realizate prin influenţă veche slavă<br />
sau slavonă; este cazul construcţiei<br />
cu dativul (în locul acuzativului) a<br />
verbului a împiedica 11 sau al construcţiei<br />
cu prepoziţia în (în locul lui<br />
de) a verbului a învinui 12 . Dacă aceste<br />
construcţii identice ale verbelor a<br />
împiedica, respectiv a învinui, sînt<br />
separate în timp, iar cele vechi par a fi<br />
avut o circulaţie limitată şi o conotaţie<br />
livrescă, în cazul altor coincidenţe<br />
situaţia este mai complicată şi impune<br />
prudenţă în interpretare. Multe construcţii<br />
prezentate în diverse lucrări<br />
drept calcuri produse în R. Moldova<br />
există şi în alte arii ale limbii române,<br />
ca variante populare sau regionale<br />
ale construcţiei diferite din normă:<br />
este cazul construcţiei pronominale<br />
(reflexive) a verbului a rîde – (De) ce<br />
te rîzi? –, care nu poate fi pusă pe<br />
seama influenţei ruse recente (cum<br />
face I. Condrea [vezi: 19, p. 168]),<br />
din moment ce e cunoscută de mai<br />
multă vreme în mai multe regiuni, între<br />
care şi în Ardeal, fiind considerată<br />
populară 13 .<br />
limba Română<br />
Tocmai pentru că se încadrează<br />
în sistemul gramatical românesc –<br />
indiferent de opţiunea normei în<br />
diversele cazuri particulare – este<br />
foarte greu să se facă distincţie între<br />
faptele continue şi cele discontinue,<br />
deci să se decidă dacă o anumită<br />
construcţie este creată acum independent<br />
de soluţia identică din trecut<br />
pe care întîmplător o repetă sau,<br />
dimpotrivă, reprezintă existenţa în<br />
continuare, poate doar cu un spor<br />
de vitalitate, a acelei soluţii.<br />
c. Un fapt de limbă întărît, la<br />
distanţă în timp, de influenţa rusă<br />
este adjectivarea gerunziilor, care<br />
cunoaşte o nouă viaţă în literatura<br />
artistică din R. Moldova. Nu numai că<br />
frecvenţa acestor gerunzii cu flexiune<br />
adjectivală rivalizează cu aceea din<br />
perioada puternicei influenţe franceze<br />
prin care au luat naştere în prima<br />
jumătate a secolului trecut, dar se<br />
constată şi apariţia lor în timpuri de<br />
construcţii total sau relativ noi: cu<br />
pronume reflexiv aglutinat în forma<br />
articulată (zbătîndusa inimă) şi cu<br />
complement direct (flori de rouă răcorinde<br />
obrazul) [vezi: 20, p. 671].<br />
Necesitatea echivalării participiului<br />
activ din rusă a fost satisfăcută deci<br />
printro soluţie legată de un model<br />
francez, care devenise treptat desuetă,<br />
dar rămăsese cunoscută, ca<br />
element pasiv, cititorilor de poezie<br />
paşoptistă şi eminesciană de început.<br />
Concluziile celor expuse în articolul<br />
de faţă sînt următoarele.<br />
Chiar în formele ei cele mai<br />
poluate, limba din R. Moldova nu este<br />
şi nu a fost niciodată altceva decît<br />
română, întrucît esenţa limbii na<br />
suferit atingeri şi elementele străine<br />
sînt adaptate la sistemul românesc.<br />
Existenţa unor particularităţi nu<br />
afectează statutul de varietate a<br />
limbii române pe care îl are limba<br />
din R. Moldova. Specificul ei este dat<br />
de îmbinarea unor elemente care se<br />
regăsesc ca atare în alte arii şi epoci<br />
ale limbii române sau se încadrează<br />
în tendinţe comune, fie şi trecătoare.<br />
Influenţa rusă însăşi – care, fireşte,<br />
nu trebuie minimalizată – nu are
Change language